Președintele american Donald Trump le-a comunicat consilierilor săi că este dispus să pună capăt acțiunilor militare împotriva Iranului, chiar dacă Strâmtoarea Ormuz rămâne parțial închisă, conform informațiilor transmise de The Wall Street Journal.
Administrația SUA a ajuns la concluzia că o misiune de redeschidere a rutelor maritime ar prelungi perioada de intervenție peste cele patru până la șase săptămâni estimate, informează Wall Street Journal, citând oficiali ai guvernului american.
Sursele au menționat că eforturile se vor concentra pe dezarmarea Iranului, distrugerea rachetelor și a flotei iraniene, înainte de a exercita presiuni diplomatice pentru reluarea traficului în Strâmtoarea Ormuz.
Teheranul a suspendat majoritatea tranzitului în Strâmtoarea Ormuz ca reacție la atacurile americano-israeliene, ceea ce a condus la creșterea globală a prețurilor la energie.
Prețul mediu al benzinei la nivel național în SUA a depășit luni 4 dolari pe galon pentru prima dată în peste trei ani, conform datelor de la GasBuddy, într-un context de continuare a conflictului americano-israelian cu Iranul.
Luni, Donald Trump a menționat „progrese semnificative” în negocierile pentru un acord de încetare a conflictului, afirmând însă că, în absența unui acord și dacă Strâmtoarea Ormuz nu va fi redeschisă „imediat pentru comerț”, SUA vor continua să distrugă infrastructura critică, inclusiv centrale electrice, sonde de petrol, insula Kharg și alte instalații de desalinizare, pe care până acum nu le-au vizat.
Mobilizarea militară a SUA
Chiar dacă Trump a insistat că un acord este probabil, SUA au mobilizat în ultima săptămână mii de militari în regiune, pregătind o eventuală acțiune terestră.
Informațiile sugerează că aceste pregătiri ar putea fi o modalitate de a presa Teheranul să accepte termenii americanilor pentru încetarea ostilităților.
Adăugând complexitate eforturilor de detensionare, New York Times a relatat că eliminarea liderilor iranieni de către americani și israelieni de la debutul conflictului a afectat capacitatea decizională a Teheranului.
Uciderea mai multor oficiali iranieni complică, de asemenea, negocierile Washingtonului cu reprezentanții de la Teheran, care, potrivit Times, pot avea informații limitate despre disponibilitatea guvernului iranian de a face compromisuri.
Totodată, eliminarea liderilor a restrictat și capacitatea acestora de a coordona răspunsuri majore, indică oficiali anonimi, familiarizați cu evaluările serviciilor de intelligence occidentale și americane.
Oficialii americani au menționat că aceste asasinate au consolidat influența forțelor dure din cadrul Gărzii Revoluționare Islamice.
Raportul a venit după confirmarea lui Trump că puteau să comunice cu președintele parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, un lider cu poziții ferme, anterior chiar el declarând că SUA negociază cu o conducere „mai rezonabilă” în Iran.
Ghalibaf a menținut o poziție antagonică pe contul său de X, criticând americanii și lansând amenințări, în timp ce profilul său a crescut pe măsură ce alți lideri iranieni au fost uciși.
Israel: Fără un calendar fix pentru conflict
Prim-ministrul: Nu există o dată stabilită pentru finalul conflictului din Iran, însă peste jumătate din obiectivele noastre au fost atinse. Războiul a trecut de jumătatea drumului, însă nu am stabilit un calendar precis pentru încheierea lui, a declarat Benjamin Netanyahu.
„Este mai mult decât o etapă parcursă, ne referim la realizări, precum eliminarea a mii de membri ai Gărzilor Revoluționare iraniene și afectarea industriei de armament a Iranului”, a adăugat el.
El a subliniat că operațiunile militare au vizat degradarea capacităților militare, a arsenalului de rachete și a programului nuclear, în încercarea de a destabiliza regimul iranian.
Netanyahu este încrezător că sistemul islamic va cădea intern, afirmând că acțiunile lor doar slăbesc capacitatea militară, rachetele, componentele nucleare și destabilizează regimul de la interior.
