Acest studiu reprezintă primul care integrează ajustarea izostatică glaciară – modul în care terenul sub calotele glaciare masive se ridică după retragerea gheții – în prognozele privind apariția terenurilor fără acoperire glaciară în Antarctica. Rezultatele evidențiază faptul că schimbările climatice pot expune resurse minerale valoroase (aur, argint, cupru și alte elemente importante), ceea ce ar putea conduce la renegocierea tratatelor internaționale care reglementează regiunea polară, conform Agerpres.
Pe măsură ce terenurile fără gheță devin tot mai extinse în Antarctica, a declarat Erica Lucas, specialist în geofizică la Universitatea din California, Santa Cruz, țările ar putea fi din ce în ce mai interesate de valorificarea resurselor sale minerale. Erica Lucas este principalul autor al acestui nou studiu.
Sub calota glaciară a Antarcticii se află un teren diversificat, cu munți, canioane, văi și vulcani. Odată cu creșterea temperaturii globale, calota glaciară se retrage treptat, dezvăluind aceste zone.
Până acum, prognozele legate de expansiunea terenurilor fără gheată se limitau la modificările marginilor de gheață – adică la evoluția întinderii spațiale a stratului de gheată. Simulările privind terenurile viitoare accesibile ale Antarcticii nu au inclus însă modul în care terenul s-ar putea ridica odată ce este eliberat de sub gheață sau cum ar putea afecta nivelul mării cantitatea de teren descoperit.
Proiecțiile lui Lucas au inclus acești factori, adică estimări privind modificările nivelului mării, date despre grosimea litosferei terestre și evaluări ale modului în care absența atracției gravitaționale a calotei glaciare ar influența ridicarea terenurilor.
Studiul prevede că până în anul 2300, în condițiile topirii accelerate, mediului ridicat, moderat sau redus, vor fi descoperite 120.610 km², 36.381 km² și, respectiv, 149 km² de teren sub gheață. „Știm că am avut o retragere semnificativă a gheții în ultimele două decenii”, a declarat Lucas, adăugând că aceste intervale de emergență a terenurilor fără gheță nu sunt surprinzătoare.
Zona în care Lucas și echipa de cercetare estimează că va fi lipsită de gheată până în 2300 se află pe teritoriile revendicate de Argentina, Chile și Regatul Unit, unde se cunosc sau se bănuiesc zăcăminte de minerale precum cupru, aur, argint, fier și platină – resurse extrem de importante pentru industrie și ca metale valoroase în sine. Conform studiului, cea mai amplă expansiune a terenurilor fără gheată se va produce în acele regiuni.
În prezent, activitățile comerciale de extragere a mineralelor nu sunt permise în Antarctica, însă Tratatul Antarctic permite cercetări științifice legate de resursele minerale în condiții stricte.
Dacă resursele minerale devin mai accesibile, statele cu revendicări teritoriale în Antarctica ar putea fi motivate să renegocieze condițiile, potrivit autorilor studiului. Prima oportunitate de renegociere este în 2048, când părțile semnatare ale Tratatului Antarctic pot solicita revizuirea protocolului privind protecția mediului.
Autorii studiului avertizează că aceste modificări ale reliefului antarctic ar putea exercita presiuni asupra cadrului legal în vigoare, referitor la activitățile legate de resursele minerale. „Aceasta reprezintă o evaluare corectă”, a afirmat într-un e-mail Tim Stephens, profesor de drept internațional la Facultatea de Drept a Universității din Sydney, care nu a fost implicat direct în cercetare. „Este improbabil ca apariția terenurilor fără gheță, conform studiului, să declanșeze automat schimbări majore în reglementările Antarcticii”, a adăugat el.
„Continentul va rămâne un mediu extrem de dificil pentru extracția resurselor minerale”, a menționat el, subliniind că schimbările în mediul antarctic ar putea totodată încuraja cooperarea internațională și focusarea pe obiective de protecție a mediului prevăzute în Tratatul Antarctic.
