Zidul a căzut, dar democrația se clatină: 36 de ani de la prăbușirea Zidului Berlinului și noile restricții politice în Europa

9 noiembrie 1989. Prăbușirea Zidului Berlinului a marcat sfârșitul cortinei de fier dintre libertate și autoritarism. În Europa de Est, valul schimbărilor a adus o briză proaspătă de democrație. Cetățenii își recâștigau dreptul de a-și exprima opinia, de a vota conform conștiinței și nu la ordinul partidelor. Astăzi, la 36 de ani de la acest moment istoric, care a început destrămarea regimurilor comuniste pe continent, Europa pare să fi construit subtil un nou zid, menit să se apere chiar de voința cetățenilor. Partidele antisistem obțin succese electorale, însă nu acced întotdeauna la putere.

Ronald Reagan: „Au fost rupe acest zid”

Zidul Berlinului, lung de 155 km și înalt de 4 metri, a fost ani la rând simbolul diviziunii Germaniei învinse și al séparationii Europei în două sfere — libertatea occidentală și regimul represiv din Est. În 1987, în fața Porții Brandenburg, președintele SUA, Ronald Reagan, a cerut public liderului sovietic Mihail Gorbaciov să demoleze Zidul Berlinului.

J.D. Vance: „Nu există spațiu pentru ziduri de protecție”

La 36 de ani distanță, în Germania, vicepreședintele SUA, J.D. Vance, a criticat politicile Uniunii Europene într-un discurs dur. A menționat arestări pentru opinii diverse și anularea alegerilor pe motive de suspiciuni legate de serviciile de informații și presiuni externe.

„Democrația se bazează pe principiul fundamental: vocea cetățeanului contează. Nu există loc pentru ziduri protectoare. Respetă acest principiu sau nu. Cetățeni europeni, oamenii au o voce.”

14 februarie 2025, Munchen. J.D. Vance face apel liderilor europeni să renunțe la „firewalls”

Ce reprezintă „cordoanele politice sanitare” ale Europei?

În discursurile liderilor europeni, „cordoanele sanitare politice” sunt strategii utilizate de partidele democratice pentru a izola formațiunile extremiste, populiste sau antidemocratice. Obiectivul este de a preveni accesul lor la guvernare sau influențarea deciziilor majore. Fenomenul a crescut în vizibilitate după avansul partidelor de extremă dreapta în mai multe state, precum adunarea Națională din Franța, Alternativa pentru Germania sau Partidul Libertății din Austria. În teorie, aceste „ziduri de protecție” sunt construite prin uniunea forțelor politice împotriva acestor grupări, însă în practică se pot folosi instanțe și alte instituții pentru a restricționa ascensiunea acestora.

„Germania continuă să fie traversată de o frontieră invizibilă în interiorul său”

Deși sunt vie în memoria colectivă, imaginile cu Zidul Berlinului par desprinse dintr-o distopie. În partea de est, de-a lungul zidului, exista un coridor izolat, bine securizat, cu fortificații suplimentare. Denumit „fâșia morții”, această zonă avea rolul de a împiedica trecerea est-germanilor în vest. În cei 28 de ani de existență, au avut loc numeroase tentative de trecere, unele fatale. După căderea zidului în noaptea de 9 noiembrie 1989, fragmente din structură au fost păstrate în diverse locuri ale lumii, devenind simboluri ale solidarității în fața separării. Nimeni nu și-a imaginat că acest zid s-ar putea reconstrui, într-o formă invizibilă și chiar „în numele democrației.”

Alternativa pentru Germania (AfD), lider în fostul RDG

Analistul de politică internațională Ștefan Popescu explică pentru Gândul paradoxul Germaniei, la 36 de ani de la căderea Zidului Berlinului.

„Chiar și după trei decenii de integrare, Germania continuă să fie traversată de o barieră invizibilă în interiorul său. La alegerile din februarie 2025, landurile din Est au plasat pentru prima dată Partidul Alternativa pentru Germania (AfD) pe primul loc. În Saxonia, formațiunea național-conservatoare a obținut chiar 45% din voturi, consolidând prezența în vechile teritorii ale RDG.”

Diferențele economice persistă: salarii mai mici, infrastructură deficitară, perspective de carieră limitate. În plus, există un sentiment general de frustrare și înstrăinare. Pentru mulți est-germani, reunificarea a fost percepută mai degrabă ca o anexare decât ca o fuziune între egali. „Occidentalii” au preluat nu doar capitalul și companiile, ci și funcțiile administrative cheie în landurile estice, alimentând impresia unei dominații continue.”

Rezultatele din septembrie 2024 demonstrează că landurile Turingia și Saxonia, unde AfD a avut succese fără precedent, reprezintă probleme adânci pentru formațiunile tradiționale de guvernământ, inclusiv social-democrați, conduși de Olaf Scholz.

AfD a obținut 32,8% în Turingia, devenind a doua forță politică națională, depășind social-democrații. Aceștia din urmă au fost nevoiți să formeze alianțe cu CDU/CSU pentru a menține controlul guvernării, păstrând distanța față de extremă.

Rassemblement National — cea de-a treia forță politică în Franța

În 2024, Rassemblement National a devenit principalul partid de opoziție din Franța. O tot mai mare parte a populației se identifică cu platforma naționalistă, împotriva imigrației și sceptică față de Uniunea Europeană, fiind condus de Jordan Bardella, în vârstă de 30 de ani, cu susținerea Marinei Le Pen.

Jordan Bardella și Marine Le Pen

Conform rezultatelor recente ale sondajelor, partidul lui Bardella este pregătit pentru un rezultat remarcabil la următoarele alegeri parlamentare.

Anularea alegerilor — „cordonul politic sanitar” în România?

Pe 24 noiembrie, cetățenii români au fost chemați la urne pentru primul tur al alegerilor prezidențiale. Buletinele de vot conțineau 14 candidați.

Printre aceștia s-a numărat și Călin Georgescu, candidat independent, care a surprins plăcut, având cele mai mari șanse să ajungă în turul doi, alături de Elena Lasconi, reprezentanta USR.

Decizie a CCR: alegeri republicate în decembrie 2024

Curtea Constituțională a decis, pe 6 decembrie, în unanimitate, anularea scrutinului, urmând ca întreg procesul electoral să fie reluat, conform unui comunicat oficial.

Această hotărâre a fost emisă în timpul votului pentru turul al doilea, în diaspora, când candidatul independent Călin Georgescu și reprezentanta USR, Elena Lasconi, se confruntau pentru victoria finală. Anunțul a venit la două zile după desecretizarea documentelor CSAT, care au indicat o posibilă operațiune de influență străină în favoarea lui Georgescu.

„Cordonul sanitar” împotriva AUR în România

Imaginați-vă că PSD guvernează alături de USR! Un „cordon politic sanitar” a prevenit această alianță, pentru a limita accesul AUR la putere. Totuși, formațiunea condusă de George Simion rămâne lider de opinie, cu aproximativ 40% în preferințe.

Ședința Coaliției în iulie 2025

„Cordonul sanitar” în Belgia

Rezistența istorica a unui „cordon sanitar” față de Vlaams Belang a fost oficială la nivel național, dar a fost reluată parțial în unele consilii locale după alegerile regionale din toamna lui 2024. Vlaams Belang, anterior Blocul Flamand, este partidul flamand reprezentativ, considerat de majoritate ca fiind extremist, și se află în topul preferințelor la ultimele alegeri.

Tom Van Grieken, liderul Blocului Flamand

„Cordonul sanitar” în Austria

După alegerile din septembrie 2024, FPÖ (Partidul Libertății) a obținut rezultate semnificative. Inițial, celelalte formațiuni au refuzat colaborarea, aplicând un „cordon sanitar” în negocieri. Ulterior, în 2025, s-au încheiat discuții care au condus la un guvern în care FPÖ a fost exclus.

Herbert Kickl, liderul FPÖ

„Cordonul sanitar” în Olanda

La Haga, partidele principale au instituit un „cordon sanitar” de facto față de PVV (Geert Wilders). La alegeri și în anii următori, această poziție de excludere a rămas valabilă: PVV are un sprijin semnificativ, dar majoritatea partidelor nu îl includ în negocieri de guvernare, deși ideile sale sunt preluate de alte formațiuni. În această situație, premierul a devenit Dick Schoof, fost director al Serviciului Secreților.

Geert Wilders, liderul PVV

„Cordonul sanitar” în Portugalia

După ascensiunea partidului Chega, din 2019 încoace, s-a încercat menținerea unui „cordon politic” împotriva sa. Majoritatea partidelor, inclusiv candidații de centru-dreapta, au exprimat refuzul de a colabora cu Chega, practic izolând formațiunea.

„Cordonul sanitar” în Suedia

Timp de ani, a existat un cordon sanitar față de Sweden Democrats, însă acesta a fost abandonat în 2022, când partidele moderați, creștin-democrați și liberali au încheiat un acord (Tidö Agreement) care le permite sprijinul partidului naționalist. La nivel național, SD nu mai este complet izolat, dar încă se menține o anumită controverse privind poziția sa.

„Cordonul sanitar” în Slovenia

De la alegerile din 2018, Ljubljana a practicat o formă de izolare asupra partidului SDS (J. Janša), în anumite faze, din partea forțelor liberale și centru-stânga. După 2022, tensiunile au continuat, dar s-au redus, însă practica izolării a persistat în anumite situații.

„Cordonul sanitar” în Italia

În Italia, după victoria clară a Giorgiei Meloni, formațiunea Fratelli d’Italia a ajuns la guvernare. La nivel european, în 2024, s-au realizat discuții și voturi pentru limitarea influenței și accesului unor lideri sau membri ai partidului, inclusiv pe scena Parlamentului European. Deși în Italia nu mai există un „cordon sanitar”, în PE continuă să fie manifestate restricții și critici din partea unor grupuri pro-europene. Pentru a contracara aceste presiuni, Meloni are la nivel european o alianță cu AUR și alți parteneri conservatori.

Georgia Meloni și președintele AUR, George Simion

„Cordonul sanitar” în Parlamentul European

În iulie 2024, grupurile politice mai centriste au coordonat blocarea candidaturilor pentru poziții-cheie, considerând extremiștii de dreapta ca fiind indezirabili pentru funcții precum vicelideri, utilizând termenul de „cordon sanitar”.

La mai puțin de o lună de la aceste acțiuni, în București se rememorează un an de la anularea alegerilor prezidențiale, în condițiile în care peste 10 milioane de voturi valabile au fost aruncate fără dovezi solide.

Când votul, fundația democrației, este refuzat, zidul vizibil de acum 36 de ani începe să se reconstruiască subtil, în tăcere.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• Alegeri în Germania: AfD obține rezultate semnificative în Turingia, o confruntare pentru coaliția de guvernare
• Procesul de anulare a alegerilor din România aduce efecte: UE înființează centru pentru combaterea dezinformării din Rusia și China
• Curtea Constituțională a decis reluarea integrală a scrutinului prezidențial / Un nou calendar va fi stabilit de guvern