Sărbătorirea limbii române: o unire a vorbitorilor
Ziua Limbii Române, stabilită prin lege, este o ocazie de a reaminti importanța păstrării acestei limbi şi de a susţine identitatea naţională a românilor din întreaga lume. Această zi este o ocazie importantă să ne amintim că limba română este un tezaur naţional şi un element de unitate.
Prin organizarea de evenimente culturale şi ştiinţifice, autorităţile şi instituţiile publice, precum şi reprezentanţele diplomatice, vor să evidenţieze valoarea limbii române şi să sprijine comunităţile româneşti din afara ţării.
„Fără cuvinte, nu există idei”
Limba română, dobândită în familie şi la şcoală, este un instrument viu şi puternic, care uneşte sau separă, defineşte identitatea şi se transmite din generație în generație.
Vasile Alecsandri o descria drept “tezaurul cel mai prețios” transmis de la părinţi, iar Mihai Eminescu o considera “floarea sufletului românesc”.
În ultimii peste 100 de ani, lingviştii şi specialiştii în domenii conexe au studiat atent limba română, analizând evoluţia, istoria şi dezvoltarea ei. Uneori, observaţiile lor referitoare la starea limbii române în prezent nu sunt optimiste.
Într-adevăr, frumuseţea profundă a limbii române a fost remarcată chiar de Nichita Stănescu, care a evidențiat nuanțele sale complexe observând că „a vorbi în limba în care gândeşti este o zi de sărbătoare”.
Cu toate acestea, limba română, cu bogăţia şi puterea sa expresivă, a fost celebrată de-a lungul timpului de marii scriitori și poeți români, şi exprimările populare. “Limba dulce mult aduce”. “Limba ta e capul tău”. “Limba îndulceşte, limba amăreşte” – acestea sunt doar câteva exemple ale înţelepciunii populare.
Cine vorbeşte limba română?
Printre limbile romanice, limba română este a cincea ca număr de vorbitori, dupa spaniolă, portugheză, franceză şi italiană. Este vorbită de peste 28 de milioane de persoane, dintre care majoritatea o au ca limbă maternă. În România, limba română este limbă oficială şi maternă pentru peste 90% din populaţie.
Limba română este folosită şi în alte ţări, cum ar fi Ucraina, Ungaria, Serbia, Bulgaria si în medii etnice româneşti din alte părţi ale Europei. Exista comunităţi semnificative de vorbitori de limba română în ţări din afara Europei, precum Israel, Italia, Spania, SUA, Canada, Franţa, Germania, Portugalia, Cipru şi Australia.
Un număr semnificativ de persoane, inclusiv studenți străini şi migranţi care locuiesc sau au studiat in Romania, vorbesc limba română.
De asemenea, cercetări şi studii arată că limba română este predată ca limbă străină în multe ţări.
Varietatea graiurilor româneşti
Deşi există variaţii regionale (Moldova, Muntenia, Transilvania, Oltenia, Basarabia, Bucovina) în pronunţie şi vocabular, limba română este înţeleasă şi folosită în întreaga comunitate.
Graiurile româneşti, cum ar fi cel moldovenesc, ardelenesc, bănăţean, timocean sau muntenesc, au caracteristici unice. Diferenţele se observă în aspectele fonetice, lexicale şi gramaticale.
Utilizarea limbii române
Evoluția limbii române în spaţiul public şi calitatea exprimării sunt probleme care necesită atenţie. Cele mai frecvente probleme sunt legate de: greşeli gramaticale, pronunţări incorecte, uzarea limbajului de lemn. Degradarea limbii române mai este cauzată şi de anglomanii exagerată, şi utilizarea necritică a neologismelor.
Există inițiative legislative, desi nereușite, pentru a promova utilizarea corectă a limbii române în mediul public şi în serviciile din instituţiile guvernamentale. În domeniul audiovizual, monitorizările din ultimii ani relevă tendinţe de degradare.
Aceste monitorizări sunt efectuate de Institutul de Lingvistică şi de Consiliul Naţional al Audiovizualului. Acestea contribuie la respectarea şi promovarea limbii române.
