Dincolo de Prut, deseori ne naște tentația de a critica cetățenii moldoveni pentru preferința lor pentru limba rusă față de limba română. O astfel de atitudine este nepotrivită.
De-a lungul a 16 ani, autoritățile au acordat sute de mii de cetățenii române unor persoane care nu stăpâneau decât limba rusă. Și nu ar fi o problemă, dacă nu am fi constatat că, în multe situații, lipsa cunoștințelor de limba română a fost asociată cu proceduri frauduloase de obținere a cetățeniei, rețele de contrafacere a actelor de stare civilă și activități comerciale ilegale, ce au generat pierderi de sute de mii de euro.
Această problematică trebuie amintită în contextul celebrării de către români, pe 31 august, a Zilei Limbii Române. În Republica Moldova, această sărbătoare a fost instituită în 1990, imediat după ieșirea țării din componența URSS, iar în România din 2011.
Având în vedere importanța deosebită a acestei sărbători, mai ales în Republica Moldova, unde s-au purtat lupte îndelungate pentru recunoașterea limbii române, prezența astăzi a președintelui României, Nicușor Dan, la Chișinău, alături de Maia Sandu, este perfect justificată.
Lupta admirată a moldovenilor pentru limba lor
„Ați dat un exemplu lumii întregi prin lupta pentru păstrarea acestei limbi și a acestei identități”, a declarat Nicușor Dan în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău.
Președintele României are dreptate în aprecierea eforturilor cetățenilor moldoveni. Dincolo de Prut, lupta pentru recunoașterea limbii române ca limbă distinctă s-a soldat cu dificultăți considerabile. În acest context, recomand celor interesați să citească cartea „Grădina de sticlă” a Tatianei Țîbuleac, pentru a înțelege situația dificilă a limbii române în RSS Moldovenească.
Este adevărat că luptele pentru limba română dincolo de Prut continuă: există încă regiuni întregi ale țării unde limba rusă este preponderentă în viața cotidiană. Este un proces dificil pentru acești oameni, după zeci de ani de rusificare, să-și redescopere rădăcinile.
Și, în continuare, 49,2% din populație declară „limba moldovenească” ca limbă maternă. Nu avem dreptul să-i condamnăm pentru asta, deoarece înțelegem dificultățile generate de influențele geografice și politice îndelungate. Vorbim aceeași limbă, dar adesea dese diferențe de opinii, generate de istorie, afectează comunicarea noastră.
Cum ne-am apărat limba română?
În contextul luptei pentru limba română din Republica Moldova, este just să amintim eforturile autorităților române în situații specifice.
Nu doar cu declarații, ci și prin acțiuni concrete, cum ar fi sprijinirea școlilor de limba română din regiunile afectate ale Ucrainei și Basarabiei sudice.
Problema cetățeniei este crucială. Între 2009 și 2025, au fost acordate sute de mii de cetățenii românești fără condiția cunoașterii limbii române.
Cei care au solicitat redobândirea cetățeniei în baza articolului 11 al Legii cetățeniei române au beneficiat de o procedură simplificată. Aceasta reparație istorică a ținut cont de persoanele care au trăit în Basarabia, Bugeac, și nordul Bucovinei, teritorii integrate în URSS în anii 1940.
Potrivit datelor oficiale, doar într-un an au fost acordate 30.000 de cetățenii în baza acestui articol, față de 13.000 în alte categorii.
Diferența esențială constă în faptul că cei din prima categorie nu au trebuit să demonstreze cunoștințele de limba română.
Această „omisiune” din lege a permis, timp de 16 ani, apariția unor adevărate scheme de obținere frauduloasă a cetățeniei române, în care cetățenii din țările vecine au obținut documente falsificate pentru a beneficia de circulație liberă în Europa.
O întrebare legitimă
Și dacă ar fi fost impusă o condiție de cunoaștere a limbii române, ar fi fost oare evitată falsificarea actelor? Considerăm că da, măsurând dificultățile de verificare a documentelor oficiale din zone precum Moscova.
Doar prin legislația din 2025, care impune cunoașterea limbii române la nivelul B1, s-a putut veni cu o soluție adecvată.
De ce timp de atâția ani n-au fost impuse aceste condiții? Este posibil să se fi considerat factorul financiar motivant.
Problema nu e limba rusă, ci lipsa cunostințelor de limba română
Constatări recente arată că între 2022 și 2023, un număr important de cetățeni ruși au depus cereri pentru redobândirea cetățeniei române. O parte semnificativă a acestor dosare au fost declarate neconforme.
Cerințele lingvistice ar fi contribuit la o mai mare eficiență în depistarea actelor false.
Observațiile din timpul discuțiilor direct cu indivizi preocupate de această procedură indică limba rusă ca cea mai răspândită.
Nu este vorba de a respinge cererile celor vorbitori de limbă rusă, ci de a demonstra importanța limbii române în cadrul procesului de acordare a cetățeniei române.
O soluție adecvată a venit cu o întârziere inacceptabilă de 16 ani, perioadă în care unii au profitat pe seama cetățeniei române. Oamenii implicate în schemele de corupție se mișcau probabil în medii lingvistice românești.
