Partenerii comerciali ai Statelor Unite au evitat, în majoritatea cazurilor, să răspundă la războiul comercial declanșat de Donald Trump, permițând președintelui, adesea criticat pentru atitudini conciliante, să acumuleze aproximativ 50 de miliarde de dolari în venituri suplimentare din taxe vamale, cu cheltuieli relativ mici. Acest lucru este subliniat de publicația britanică Financial Times, într-un articol care califică reacțiile globale ca „pasive” în fața liderului de la Casa Albă.
La câteva luni după inițierea conflictului comercial, doar China și Canada au optat pentru măsuri retaliatorii la impunerea de către Washington a taxelor vamale de 10% la nivel general, 50% pentru oțel și aluminiu și 25% pentru autoturismele importate.
Veniturile SUA din taxe vamale au ajuns la un nivel record de 64 de miliarde de dolari în al doilea trimestru al anului, cu 47 de miliarde în plus față de aceeași perioadă din anul anterior, conform datelor publicate de Departamentul Trezoreriei americane.
Măsurile reciproce aplicate de China asupra mărfurilor americane, cele mai consistente din partea oricărei țări, nu au avut același impact. Veniturile Chinei din taxe vamale au crescut cu doar 1,9% în mai 2025 comparativ cu anul precedent.
În tandem cu reacția limitată a Canadei, a cărei raportare a datelor vamale pentru al doilea trimestru nu este încă disponibilă, taxele aplicate exporturilor americane la nivel global reprezintă o cifră infimă față de veniturile obținute de SUA.
Câțiva parteneri comerciali ai SUA au ales să evite confruntarea directă, optând pentru negocieri cu președintele Trump pentru a înlătura amenințările cu taxe vamale și mai mari.
Uniunea Europeană, cel mai mare bloc comercial din lume, a planificat măsuri retaliatorii, însă aplicarea lor a fost de mai multe ori amânată, fiind condiționată acum de termenul limită impus de Trump pentru negocieri pe 1 august.
Nu doar americanii plătesc taxele vamale impuse de Trump
În plus, Financial Times citează experți în lanțuri logistice, care susțin că costurile taxelor vamale impuse de Trump nu sunt suportate exclusiv de consumatorii americani, deoarece companiile internaționale se străduiesc să disperseze impactul creșterilor de preț la nivel global.
Un vicepreședinte executiv la o firmă de consultanță în lanțuri logistice a declarat că mărci importante ca Apple, Adidas și Mercedes vor încerca să atenueze efectele scumpirilor.
„Companiile globale pot amorti o parte din costurile taxelor vamale prin eficientizarea surselor de aprovizionare și economii operaționale, însă majoritatea vor trebui să compenseze aceste creșteri de preț în alte piețe. Consumatorii americani pot accepta o creștere de preț de 5%, dar nu de 20 sau 40%”, a afirmat analistul.
Cu toate că taxele vamale americane au atins niveluri nemaiîntâlnite din anii ’30, lipsa unui răspuns ferm din partea lumii a evitat o spirală de măsuri retaliatorii de tipul celei care a afectat comerțul mondial în perioada interbelică.
Chiar și având în vedere criticile exprimate de jurnaliștii publicației britanice, unii economiști susțin că poziția SUA ca cea mai mare piață de consum din lume, combinată cu amenințările lui Trump de a majora taxele vamale împotriva țărilor care răspund reciproc, a făcut ca pentru majoritatea țărilor, cedarea să fie un calcul economic rațional.
Simulări realizate de o firmă de consultanță arată că un război comercial cu o escaladare semnificativă, cu taxe vamale reciproce medii de 24%, ar reduce PIB-ul global cu 1,3% în doi ani, comparativ cu doar 0,3% într-un scenariu de bază unde taxele rămân la 10%.
„Spre deosebire de anii ’30, când țările aveau relații comerciale mai echilibrate, lumea de astăzi funcționează într-un sistem cu SUA în centrul său.”, a declarat o profesoară de economie internațională de la o universitate din New York. „Acest fapt face ca răspunsul economic să fie mai puțin atractiv pentru cele mai multe țări, chiar dacă reacția politică ar fi satisfăcătoare”, a adăugat ea.
„UE se teme”
Un profesor de istorie economică de la o universitate din Marea Britanie a adăugat că interesele pe termen scurt, precum reducerea expunerii la taxele vamale americane și diminuarea riscului inflației, influențează majoritatea negociatorilor, oferind Casei Albe un avantaj.
„Aș prefera să cred că liderii învață din istorie, dar cred că această viziune este prea optimistă. Este mai probabil ca UE, Canada și alte guverne să se teamă de consecințele negative asupra lanțurilor logistice globale și inflației, în cazul unei escaladări. Trump se preocupă mai puțin de aceste aspecte și profită.”, a afirmat profesorul.
Cel mai mare partener comercial al SUA, Mexicul, nu a ripostat la taxele vamale de 25% impuse în martie asupra exporturilor sale către SUA.
Lipsa unirii lumii pentru a contracara politicile lui Trump a permis președintelui american să izoleze și să exercite presiuni asupra unor state individuale. În ultimele săptămâni, acesta a amenințat cu taxe vamale punitive asupra Braziliei.
„Trump a arătat clar că este dispus să amplifice taxele vamale în fața oricărei riposte.”, a declarat o economistă. „Multe țări au învățat din conflictul comercial din 2018-2019 că răspunsurile reciproce duc adesea la escaladări, nu la soluții negociate”, a mai adăugat aceasta.
Europa nu vrea să piardă umbrela militară americană
În ceea ce privește UE, Financial Times a subliniat că divergențele de interese ale statelor membre, combinate cu temerile că o confruntare cu Trump ar putea afecta garanțiile de securitate ale Europei furnizate de SUA, a generat o rezervă excesivă.
Surse apropiate situației au afirmat că amenințarea lui Trump de a majora taxele vamale pentru UE la 30% nu a declanșat un răspuns semnificativ din partea Bruxelles-ului, în parte datorită intervențiilor discrete ale unor oficiali americani de rang înalt pentru a sugera prudență.
Un oficial UE a adăugat că negocierile se derulează într-un context mai amplu, deoarece Europa caută continuarea sprijinului american pentru Ucraina. „Aceasta influențează întreaga gamă de relații SUA-UE, inclusiv aspectele de securitate”, a declarat acesta pentru Financial Times.
Spre deosebire de China, care a răspuns cu măsuri reciproce, UE a amânat în mod repetat implementarea măsurilor retaliatorii, pentru a permite negocierea unei înțelegeri cu Trump.
„Pe termen scurt, e logic să nu ripostezi”
Diplomații anticipează o posibilă unire a lumii pentru a-l contracara pe președintele SUA după termenul limită impus de Trump pe 1 august.
Comisarul european pentru comerț a declarat că o taxă vamală de 30% asupra exporturilor UE ar face comerțul transatlantic aproape imposibil. El a mai adăugat că UE negociază cu parteneri „cu viziuni similare” despre eventualitățile de măsuri comune.
Un expert de la Chatham House a subliniat că, pe termen lung, lipsa ripostei ar permite companiilor americane acces mai facil la lanțurile globale de aprovizionare, în timp ce producătorii europeni și asiatici vor continua să suporte taxe vamale mari pentru accesul pe piața SUA.
„Este vorba despre un calcul între termen scurt și termen lung. Pe termen scurt, nu ripostezi, dar pe termen lung celelalte țări trebuie să decidă cât de departe sunt dispuse să meargă pentru a apăra lanțurile mondiale de aprovizionare”, a concluzionat economistul.
