Mandatele conducătorilor Parchetului General și Direcției Naționale Anticorupție (DNA) expiră pe 30 martie 2026. Radu Marinescu – ministrul Justiției – a demarat oficial procedura de desemnare a noilor șefi ai marilor parchete. Procesul de selecție a procurorilor se va desfășura în perioada 8 ianuarie – 2 martie 2026, iar ministrul Justiției va transmite către Nicușor Dan propunerile de numire pentru conducerile marilor parchete.
- În următoarea perioadă, vor avea loc numirile la marile parchete (PG, DNA și DIICOT), precum și la serviciile de informații – SRI și SIE.
- DNA și DIICOT sunt esențiale pentru președintele Nicușor Dan, iar de aceste numiri este interesat, evident, și premierul Ilie Bolojan.
Este important, încă de la început, să se ia în considerare o „necunoscută” cu ramificații ce se extind până în Parlamentul României, unde Partidul Social Democrat poate avea un rol decisiv.
Numirile pentru conducerea serviciilor de informații – SRI și SIE – sunt vitale, însă fără sprijinul PSD nu se poate asigura o majoritate parlamentară care să aprobe numirile dorite de președintele Nicușor Dan și de premierul Ilie Bolojan.
În această situație tensionată, Gândul propune trei scenarii legate de aceste numiri, cu un accent special pe conducerea serviciilor de informații, SRI și SIE.
Scenariul 1. Acord între Nicușor Dan și Ilie Bolojan, cu PSD forțat să părăsească guvernarea
Primul scenariu ipotetic analizat de Gândul pornește de la presupunerea că premierul Ilie Bolojan s-ar înțelege cu președintele Nicușor Dan și ar ajunge la un acord comun.
- În această situație, primul pas al lui Ilie Bolojan ar fi să îl destituie pe Radu Marinescu (PSD) din funcția de la conducerea Ministerului Justiției.
- Ulterior, Bolojan ar prelua interimatul la Justiție și, desigur, ar realiza propunerile convenite cu Nicușor Dan.
Totuși, această mutare nu ar fi acceptabilă pentru social-democrați, iar PSD ar fi nevoit să părăsească coaliția de guvernare. Astfel, situația ar deveni instabilă.
Fără sprijinul PSD, președintele Nicușor Dan nu ar deține majoritatea parlamentară necesară pentru a valida numirile șefilor de servicii de informații, inclusiv cele ale lui Bolojan, prin vot în Parlament.
Acordul între Nicușor Dan și Ilie Bolojan s-ar destrama rapid, fiind nevoie de o reconfigurare a strategiei.
Scenariul 2. Coaliția continuă, Nicușor Dan, PNL și PSD formează un compromis
În cel de-al doilea scenariu, Nicușor Dan și-ar baza strategia pe o negociere mai extinsă, ajungând la un compromis pentru numirea conducerii serviciilor, păstrând și liderii marilor parchete, în colaborare cu Partidul Social Democrat (PSD) și Partidul Național Liberal (PNL).
Această abordare ar crea un echilibru politic, iar coaliția de guvernare ar rămâne neschimbată, evitând instabilitatea.
Desigur, ar putea avea loc ajustări, dar acestea vor fi negociate cu grijă pentru a preveni o criză politică majoră în România.
Scenariul 3. Criză politică profundă
În cel de-al treilea scenariu, prezentat de Gândul, se anticipează o criză politică majoră.
- Numirile planificate de Nicușor Dan și Ilie Bolojan nu vor fi acceptate de PSD, ceea ce va duce rapid la reacții în Parlamentul României.
- PSD va negocia ferm și va încheia o alianță cu Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). Ulterior, se va depune moțiune de cenzură împotriva guvernului Bolojan, ducând la căderea acestuia.
După această cădere, coaliția de guvernare nu mai poate funcționa, astfel că România va intra într-o criză politică de amploare.
Cei mai vehiculați candidați pentru conducerea serviciilor de informații
Pentru conducerea Serviciului Român de Informații sunt conturați predictibil doi favoriți: Cătălin Predoiu, ministrul de interne, și Mircea Abrudean, președintele Senatului, susținuți de PNL.
Ilie Bolojan ar prefera pe actualul președinte al Senatului, Mircea Abrudean, pentru direcția SRI, însă rămâne de văzut dacă Nicușor Dan va accepta un candidat atât de apropiat de Bolojan.
- La conducerea Serviciului de Informații Externe, sunt vehiculate nume precum Vasile Dâncu, Claudiu Manda și europarlamentarul Andi Cristea din partea PSD, însă favorit rămâne consilierul prezidențial Marius Lazurcă.
- Inițial, Nicușor Dan ar fi sprijinit pe avocatul Gabriel Zbârcea pentru șefia SRI, însă această propunere a fost respinsă din cauza simpatollorii sale pentru ideologie extremistă, conform informațiilor.
PSD și PNL au respins inițial propunerile formulate de Nicușor Dan, social-democrații criticasând anumite nume care au legături cu discursul extremist AUR.
Florin Vlădică, activ în Departamentul Securității Naționale din Administrația Prezidențială, a fost menționat pentru conducerea SRI, însă șansele sale sunt reduse, neprimind sprijin politic necesar.
Funcțiile cheie pentru care se va desfășura o „luptă” politică
Gândul identifică posturile pentru care se anunță conflicte intense, pe toate „fronturile” politice și administrative.
- Procurorul General al României
Postul ocupat în prezent de Alex Florența va deveni vacant de la 31 martie 2026.
- Procurorul șef DNA
Postul deținut de Marius Voineag va fi vacant din 31 martie 2026.
- Procuror șef DIICOT
Postul actual deținut de Alina Albu va fi liber din 14 aprilie 2026.
- Două poziții vacante de adjuncți DIICOT, începând cu 29 iunie 2026.
- Două locuri de adjuncți ai DNA, vacante de la data de 29 iunie 2026.
- Un post de adjunct al Parchetului General, disponibil din 29 iunie 2026.
Procesele ulterioare după inițierea procedurii de către ministrul Justiției
Conform Legii nr. 303/2002, pașii următori sunt clar stabiliți:
- Ministrul Justiției anunță începutul procedurii și publică calendarul;
- Procuroții interesați au 40 de zile pentru înscriere în concurs;
- Procuroții care îndeplinesc condițiile susțin un interviu în fața unei comisii numite de ministrul Justiției;
- Ministrul realizează selecția în urma interviurilor;
- Propunerile motivate sunt trimise Secției de Procurori a CSM pentru avizare;
- În cazul unui aviz pozitiv, ministrul trimite propunerile Președintelui României, Nicușor Dan;
- În caz contrar, organiza un nou interviu cu candidatul avizat negativ sau poate retrage propunerea, inițiind o nouă selecție în maximum 60 de zile.
Președintele României poate refuza, motivat, numirile în funcții de conducere, dar trebuie să comunice public motivul deciziei.
Decizia Președintelui, inclusiv refuzul motivat, trebuie emisă în cel mult 60 de zile de la primirea propunerii din partea ministrului Justiției.
RECOMANDAREA AUTORULUI:
- Ion Cristoiu: „Președinția lui Nicușor Dan reprezintă o situație unică în istoria României”
- Când trece România la euro? Exemplul Bulgariei și Croației. Câștigă sau pierde țara prin adoptarea monedei unice? Economist: Bulgarii vor obține credite de trei ori mai ieftine decât românii
- Blocajul lui Nicușor Dan la Paris, explicat de un specialist în domeniul aviației: „Aeroportul unde se afla președintele a fost lăsat în urmă. Banii provin de pe Charles de Gaulle”.
- Controversa generată, Nicușor Dan a publicat o înregistrare în care un controlor de trafic aerian din Elveția afirmă că aeronava președintelui va fi interceptată de Forțele Armate pentru protecție, ca o formă de mulțumire.
- Patrick Andre de Hillerin contrazice, cu documente, comunicarea PR a lui Nicușor Dan: avionul președintelui a fost escortat de elvețieni într-o misiune obișnuită de poliție aeriană, nu ca un gest de respect special.
