Singurul motiv al Curții Constituționale pentru respingerea legii privind pensiile magistraților a fost absența avizului Consiliului Superior al Magistraturii și încălcarea de către Guvernul Bolojan a termenului de 30 de zile în care CSM trebuie să emită acest aviz. De-a lungul timpului, însă, Curtea Constituțională a validat mai multe acte normative, chiar dacă au fost semnalate aspecte de fond precum lipsa avizului CSM, conform datelor consultate de HotNews de pe portalul Ministerului Justiției.
- În cazul Ordonanței 92/2018, care modifica legile justiției, Guvernul Dăncilă a solicitat avizul consultativ într-o zi de vineri, iar legea a fost adoptată marțea următoare, fără a aștepta avizul CSM. În acea situație, CCR a considerat că nu reprezintă o problemă.
- De asemenea, în 2021 și 2022, când a respins excepțiile de neconstituționalitate ale OUG 92/2018, CCR a acuzat CSM de interpretări greșite ale rolului său legal și constituțional.
- Această ordonanță face parte din setul de acte normative ale guvernării PSD care au modificat legile justiției, provocând proteste ample în Piața Victoriei.
În perioada 2019-2021, pe rolul Curții Constituționale a României au fost înregistrate aproape 50 de excepții de neconstituționalitate privind Ordonanța de Urgență a Guvernului 92/2018, care modifica legile justiției.
Ordonanța, alături de alte acte – două OUG 77/2018 și OUG 90/2018 – făcea parte din „pachetul de reformă a justiției”. Pachetul care aducea modificări legii referitoare la statutul judecătorilor și procurorilor, organizarea judiciară și funcționarea CSM a fost criticat dur de societatea civilă și a generat ample manifestații de protest.
Pe lângă asociațiile profesionale care au contestat legile la CCR, zeci de judecători și procurori din țară au inițiat acțiuni în justiție începând din 2018, invocând încălcări ale drepturilor privind pensionarea anticipată.
După inițierea proceselor, magistrații au atacat la CCR Ordonanța de Urgență 92/2018. În perioada 2019-2021, au fost înregistrate 47 de excepții de neconstituționalitate, conform datelor centralizate de HotNews de pe portalul legislativ al Ministerului Justiției.
Toți judecătorii contestau modificarea adusă prin ordonanță Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, prin care termenul referitor la condițiile pensionării anticipate era amânat.
Cele 47 de excepții au fost conexate în trei dosare. Motivele de neconstituționalitate erau identice.
Din punct de vedere formal, magistrații reclamau că OUG 92/2018 a fost adoptată fără avizul consultativ al CSM.
Guvernul Dăncilă, acuzat de solicitarea formală a avizului CSM
„Deși la data de 12 octombrie 2018, un proiect al ordonanței de urgență a fost trimis către CSM, acest aviz a fost solicitat doar formal, fiind o zi de vineri, iar ședința de Guvern urmând să fie stabilită pentru luni, 15 octombrie 2018, ora 9:00, ceea ce face lipsit de fundament posibilitatea unei reuniuni legale a CSM, nefiind acordat un termen rezonabil pentru dezbaterea proiectului în plen”, argumentau judecătorii în excepțiile depuse la CCR, conform documentelor consultate de HotNews.
Magistrații susțineau că avizul este obligatoriu, fiind vorba despre acte normative ce privesc activitatea autorității judiciare.
„Acest aviz era cu atât mai esențial cu cât proiectul nu a fost însoțit de un studiu de impact recomandat de către Comisia de la Veneția în raportul preliminar la punctul 155, studiul de impact în care rolul principal îl avea CSM, care deține date despre structura de personal a instanțelor și parchetelor și cunoștințe despre necesitățile actuale și viitoare ale sistemului”, mai argumentau judecătorii și procurorii în sesizările depuse la CCR.
CCR nu a ținut cont de termenul de 30 de zile, deși era în vigoare
Analizând excepțiile formulate de judecători, CCR a concluzionat că Guvernul nu a încălcat normele constituționale.
„Analizând nota de fundamentare a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 92/2018 (secțiunea a 6-a, punctul 5), s-a constatat că Guvernul a solicitat avizul CSM. Lipsa de respect a acestui termen, deși avizul a fost solicitat, denotă o interpretare greșită a rolului legal și constituțional, fără a afecta constituționalitatea legii pentru care nu s-a emis avizul”, au afirmat judecătorii în deciziile din 2021 și 2022, care au respins cele trei excepții de neconstituționalitate.
La acea vreme, prevederile referitoare la emiterea avizului consultativ erau stabilite de Legea 317/2004, care la articolul 32 prevedea:
- În situațiile în care legea impune avizul conform, aprobarea sau acordul CSM sunt obligatorii. În cazurile în care legea prevede doar consultare sau aviz, opinia CSM nu este obligatorie.
- În cazul în care legea nu stabilește un termen pentru emiterea avizului, acesta trebuie făcut în 30 de zile de la solicitare. Depășirea acestui termen nu afectează valabilitatea actului normativ.
Aceleași prevederi au fost păstrate și în Legea 305/2022 privind funcționarea CSM, invocată de CCR la admiterea sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție privind Legea Bolojan.
Prin deciziile 713/2021, 803/2021 și 459/2022, CCR a respins excepțiile de neconstituționalitate formulate de magistrați, motivând că avizul a fost solicitat, iar CSM-ul nu a răspuns, însă nu s-a menționat explicit termenul de 30 de zile, ci jurisprudența proprie a Curții.
„Curtea Constituțională a subliniat în jurisprudența sa faptul că lipsa avizului autorităților implicate nu duce automat la nulitatea legii, deoarece răspunderea de a solicita avizul revine autorității cu atribuții de reglementare”, au reținut judecătorii CCR în deciziile respective.
În motivările anterioare, CCR a făcut referire la propria jurisprudență, argumentând cu dosare unde s-au ridicat excepții de neconstituționalitate pentru legislație din alte domenii.
De exemplu, CCR cita o altă ordonanță de urgență prin care a fost adoptat Codul Muncii în 2011 și Legea dialogului social, ambele fără avizul Consiliului Economic și Social (CES). În ambele cazuri, avizul fusese cerut, dar CES nu a participat din cauza lipsei de cvorum la ședințe.
Reforma Bolojan și reacțiile CSM și ICCJ
La începutul lunii septembrie, judecătorii ICCJ au sesizat CCR cu privire la neconstituționalitatea legii pensiilor pentru magistrați, susținând că legea încalcă 37 de decizii obligatorii ale CCR și „principii fundamentale ale statului de drept”.
Președintele ICCJ, judecătoarea Lia Savonea, a acuzat că „a fost ignorată, încă o dată, importanța pensiei de serviciu în economia principiului independenței justiției”.
„Astăzi, 04.09.2025, în ședința Secțiilor Unite, judecătorii ICCJ au decis, în unanimitate, sesizarea CCR cu privire la legea Pensiei pentru magistrați, reafirmând angajamentul de a proteja independența justiției și statutul constituțional al magistraților. Independența justiției este o condiție fundamentală a democrației și a statului de drept”, se arăta în comunicatul publicat de ICCJ.
Judecătorii ICCJ consideră că „statutul constituțional al judecătorilor și magistraturii nu reprezintă un privilegiu, ci o garanție esențială a statului de drept și a democrației, fiind fundamental pentru funcționarea sistemului judiciar”.
Reforma pensiilor magistraților a fost criticată dur și de CSM și a generat proteste în majoritatea instanțelor și parchetelor din România. Începând din 27 august, magistrații au suspendat activitatea, limitându-se la soluționarea dosarelor urgente.
Reprezentanții CSM au reacționat public, acuzând Guvernul de campanii de dezinformare și dezincriminări a magistraților.
CCR a admis, ulterior, sesizarea de neconstituționalitate formulată de ICCJ. Motivul invocat de CCR a fost lipsa avizului CSM: „De vreme ce Legea nr. 305/2022 prevede un termen de 30 de zile pentru emiterea avizului, Guvernul are obligația să îl respecte”.
Principalele modificări ale proiectului aprobat de Guvernul Bolojan prin procedura răspunderii parlamentare în septembrie includ:
- creșterea graduală a vârstei de pensionare la 65 de ani în următorii 10 ani,
- majorarea perioadei de vechime necesare pentru pensionare de la 25 la 35 de ani,
- stabilirea plafonului maxim al pensiei la 70% din salariul net al ultimei luni, față de 80% din salariul brut în prezent,
- penalizarea cu 2% a pensiei pentru pensionările anticipate.
