Aurel Stoica, fost jucător Steaua și U Cluj, decedat la 67 de ani

Aurel Stoica a evoluat timp de 5 ani pentru Universitatea Cluj. La Steaua a jucat o parte din sezon, părăsind echipa după un conflict cu Tudorel Stoica.

Aurel Stoica, o viață dedicată fotbalului, s-a stins din viață la 67 de ani

„Ne exprimăm profundul regret pentru dispariția lui Aurel Stoica! Clubul nostru își ia rămas bun de la fostul jucător al Universității Cluj, unde a evoluat timp de cinci sezoane, între 1983 și 1988. Trimitem sincere condoleanțe familiei îndoliate și tuturor celor dragi”, a transmis Universitatea Cluj, într-un comunicat.

Am fost un băiat ascultător și mi-a plăcut foarte mult sportul, în special fotbalul. Jucam pe stradă, între blocuri, ca toți băieții. Astfel m-a descoperit un conducător sportiv din Târgu Mureș. M-am născut și am crescut acolo până la vârsta de 21 de ani, înainte să mă mut la Steaua. M-am dedicat total fotbalului.

Am avut momente memorabile. Am obținut două promovări: una cu Târgu Mureș, ca junior, și alta cu Bihorul Oradea, în sezonul 1984-1985, în Divizia A. Am evoluat și contra unor echipe importante precum Rapid și Steaua. Am marcat aproximativ 16 goluri, dar eram mai ales pasator și jucam pentru public. Eram foarte apreciat.

– Aurel Stoica, într-un interviu acordat Cuvântului Liber, în august

Idolii lui Aurel Stoica din fotbalul românesc

În august, Aurel Stoica discuta și despre idolii săi din fotbal. Cei trei jucători care i-au marcat cariera au fost Hagi, Balaci și Dobrin.

În primul rând, Hagi, pe care îl admir și acum. Dar înaintea lui, Dobrin. Apoi, Balaci. Acești trei jucători, din punctul meu de vedere, au fost cei mai buni. Am jucat contra lor, dar pe vremea lui Dobrin, el se apropia de sfârșitul carierei. Am jucat pentru Târgu Mureș, într-un meci cu Târgoviște. Îmi amintesc cum nașul meu a surprins acel moment, fotografiază m-a surprins atunci alături de Dobrin. Am jucat bine, iar lui i-am plăcut: mi-a dăruit două perechi de ghete, pentru că aveam același număr la picior.. Cât despre Balaci, am jucat contra lui mai târziu, nu îi cunoșteam anterior. Era singurul cu care am vrut să vorbesc mai detaliat, ne-am întâlnit și în echipa națională, când eram la Cluj. Lăcătuș și alți colegi au venit și la mine acasă, în 1995, când eram deja căsătorit, am multe amintiri frumoase din acele vremuri.

– Aurel Stoica

Cariera lui Aurel Stoica la Steaua, marcată de un conflict

Aurel Stoica a jucat doar șase luni la Steaua, în 1981. În returul sezonului ’81-’82 a plecat la ASA Târgu Mureș, ajungând ulterior la Universitatea Cluj

Am stat doar şase luni. Am avut un conflict cu Tudorel Stoica. Am jucat în meciuri cu Steaua și am pierdut mingea de câteva ori. M-a certat tare, i-am răspuns la fel, iar de acolo relația s-a rupt. Aveam 22-23 de ani. Eram titular într-o echipă puternică: Tudorel Stoica, Florin Marin, Sameș, Anghelini, Iordache etc. Asta era în 1981. Am jucat până pe la etapa a șaptea sau a opta, apoi am devenit rezervă. Steaua formase o echipă puternică, dar turul l-am terminat pe locul 11, lucru rar pentru club. Eu nici nu voiam să merg la Steaua. Știam ce înseamnă acolo.

Am evitat să mă întorc de două ori, dar au venit după mine. Până la urmă, au trimis doi generali, trebuia să fac armata. Mi-au spus: Ori vii la Steaua, ori faci armata la Sighet. N-am avut ce face, am plecat la București, vara lui 1981.  După conflict, am jucat la tineret și am mers la Ion Alexandrescu, explicând că nu vreau să stau pe bancă. Înainte să plec la Steaua semnasem cu Universitatea Cluj, unde voiam să ajung.

În returul campionatului 1981-1982 am revenit la Târgu Mureș, la ASA, echipă militară, pentru că eram militar în termen. ASA avea o echipă bună atunci: Szabo, Fodor… Când s-a terminat campionatul, cei de la Cluj m-au chemat. Am făcut un an și patru luni de armată. Din 1982 până în 1997 am jucat la Cluj, 161 de meciuri, cu goluri și pase decisive.

– Aurel Stoica