Bogdan Andone explică cum a ales să devină antrenor principal

– Domnule Andone, ați sărbătorit ziua de naștere pe 7 ianuarie în Antalya. La mulți ani! Câte zile de naștere ați avut în cantonament?
– Bună ziua și vă mulțumesc pentru urări. Cred că e prima data când îmi serbez ziua în cantonament, cel puțin în cariera mea fotbalistică. Când jucam în Cipru, era frecvent, deoarece eram fotbalist activ. Campionatul începea pe 2-3 ianuarie, iar pe 7-8 avea loc următorul meci. Însă de când am început cariera de antrenor, aceasta este prima oară. Indiferent dacă vorbim de Liga 1 sau Liga a doua, perioadele de pregătire au tendința de a începe mai târziu. Acum, consider că are cel mai devreme început.

– Și în anii anteriori pregătirile s-au reluat precoce.
– Așa este, dar acum doi ani, când am fost la Botoșani, am făcut cantonamentul în țară. Într-adevăr, începusem pregătirile pe 3 sau 4 ianuarie, dar având cantonamentul în București, am fost practic acasă de ziua mea.

– Cum ați marcat acum această zi specială?
– Am sărbătorit într-un mod simplu, dar cu o zi încărcată: două antrenamente, ședințe video și discuții individuale cu jucătorii. După cele două sesiuni, am avut un mic tort, iar cu un pahar de vin în compania colegilor, într-o atmosferă relaxată. O zi obișnuită, încheiată cu o discuție cu staff-ul pentru planificarea zilei următoare.

Bogdan Andone: „2025 a fost un an remarcabil”

– V-ați formulat vreun obiectiv pentru 2026, atât în plan profesional, cât și personal?
– Ne-am exprimat o dorință și la începutul anului, și ieri: cel mai important este să fiu sănătos. Pare clișeu, dar aceasta este realitatea. Având sănătate, poți realiza totul în viață: muncă, grijă pentru familie, pentru prieteni. Îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru tot ce mi-a daruit, atât personal, cât și în plan sportiv, în 2025!

– Cum ați caracteriza anul 2025?
– A fost un an deosebit, plin de realizări și satisfacții. Sper ca în 2026 să continuăm cu jocuri de calitate, rezultate pozitive și să aspirăm la calificarea în play-off. În cazul în care nu vom reuși să ajungem în top, vom lupta pentru locurile 7-8, pentru a participa la barajul pentru Europa.

– Când ați promovat în Liga 1, v-ați imaginat un parcurs atât de reușit?
– Nu. Este dificil pentru o echipă promovată să-și stabilească obiective mari sau direct calificarea în play-off. Sunt adeptul abordării pas cu pas, meci după meci. Nu planific dinainte câte puncte voi obține la următoarele trei sau cinci etape. Încerc să câștig fiecare joc, să îl pregătesc corespunzător și să valorific ocaziile în funcție de adversar și de obiectivele echipei noastre. Dacă reușim victoria, este extraordinar; dacă nu, cel puțin trebuie să evităm înfrângerea pentru acumularea de puncte.

– Ați preluat FC Argeș de pe locul 13 în divizia a doua, iar acum ocupați poziția a cincea în Liga 1.
– Exact. La sosirea în Pitești, am afirmat că primul nostru scop este calificarea în play-off. După atingerea acestui prag, obiectivul următor a fost stabilit de comun acord: promovarea directă. Mă bucur că am reușit acest lucru. Chiar dacă am avut un start dificil, cu meciuri contra Rapid, Universitatea Craiova și CFR Cluj, am trecut peste provocări. În primele partide, am pierdut, însă echipa a prezentat jocuri competitive. Am avut nevoie de timp pentru a ne ajusta. Am crescut în intensitate, am început să câștigăm și am obținut rezultate importante.

Bogdan Andone: „Am consolidat un nucleu valoros”

– Ce diferențiază FC Argeș față de alte formații? Unde ați observat cea mai mare diferență?
– Cred că s-a format un nucleu solid, mai ales din punct de vedere al caracterului. Echipa noastră tehnică are o relație apropiată cu jucătorii și îi implică în discuții despre joc și despre viața unui fotbalist profesionist. Sunt numeroase tentatii, mai ales pentru tinerii sportivi, și încercăm să-i conștientizăm de realități. De asemenea, președintele Dani Coman oferă stabilitate și autoritate clubului. Rămâne alături de echipă și se implică ori de câte ori este nevoie. Aceasta este o calitate foarte importantă.

– Să vorbim despre meritele tale, ca antrenor. Care sunt punctele tale forte?
– Sincer, nu îmi place să vorbesc despre merite personale. Împreună cu staff-ul meu, ne concentrăm pe sprijinirea jucătorilor pentru a înțelege ce ne dorim atât individual, cât și ca echipă. Disciplina și organizarea sunt esențiale, dar și apelul la partea umană, să fii aproape de sportivi și să-i înțelegi când greșesc. Atitudinea pozitivă și responsabilitatea conduc la succes, dacă sunt menținute pe termen lung. Acesta este unul dintre secretele noastre mici.

– Cum mențineți disciplina în zilele noastre, având în vedere complexitatea situației?
– Prin discuții directe. Sunt momente dificile când trebuie să explici unui jucător că, deși s-a antrenat bine, nu va evolua. Prefer să fiu sincer și ierarhic, chiar dacă uneori decizia nu e favorabilă. La antrenament, am avut un incident cu un căpitan, pe care l-am exclus de la sesiunea de pregătire și din lot, apoi a cerut scuze și a fost readmis. În următorul meci, a jucat din nou și totul s-a rezolvat de la sine.

Bogdan Andone: „Petre Buduru a reacționat nepotrivit și m-a deranjat profund”

– Ați fost secund al lui Marius Șumudică mult timp. Vă amintiți momentul în care ați decis să deveniți antrenor principal?
– Da, a fost în 2016, când am câștigat titlul cu Astra. În acea perioadă, pe fondul problemelor financiare și a întârzierilor salariale, am realizat că trebuie să iau decizia de a evolua ca principal. – Ce anume v-a determinat să faceți această alegere?
– Îmi amintesc clar: jucam cu West Ham în cupele europene, am obținut rezultate bune și trebuia să primim bonusuri. La discuțiile cu conducerea, a intervenit Petre Buduru, care a avut o reacție nepotrivită, spunând că dacă nu ne convine, suntem liberi să plecăm, fiind mulți alții interesați de locurile noastre. Aceasta m-a marcat profund.

– S-a dovedit un moment dificil, dar totodată instructiv. Ați mai trecut prin situații similare care v-au întărit experiența?
– Da, în fotbal apar întotdeauna evenimente neprevăzute. La Limassol, în 2020, am avut o ascensiune neașteptată în campionat, apoi am fost experimentați de staff-ul tehnic, iar după două etape fără înfrângere, am fost abrupt înlăturat fără explicații. În Botoșani, am fost demis după o performanță remarcabilă, cu o singură victorie, dar echipa a coborât rapid în clasament, iar decizia a fost luată peste noapte. Toate acestea mă învață să accept și sacrificiile necesare, să păstrez o relație cordială cu toți colaboratorii și să continui să evoluez.

– Îți amintești și de experiențele din alte țări? – Da, de exemplu, la Apollon Limassol, am reușit să aduc echipa în top 6 după o serie de rezultate excelente, apoi am fost înlăturat fără explicații. În ciuda acestor evenimente, continui să cred în propria mea valoare și să învăț din fiecare experiență.

– La Botoșani, ați avut situații similare.
– Chiar așa. În Botoșani, am preluat echipa într-un moment dificil, cu doar o victorie și un procent de succes redus. Am reușit să salvez formația, apoi am reînnoit contractul pentru 2 ani, dar după două runde consecutive fără succes, am fost nevoit să plec. Este o realitate frecvent întâlnită în fotbalul românesc. Încerc să rămân echilibrat, să muncesc cu dedicație și să mențin relații bune cu toți cei implicați în club, pentru a avea stabilitate și continuitate în carieră.

– Nu doar în România ați avut aceste experiențe. Ați venit de la Limassol și la Botoșani, aceste situații sunt universale.
– Exact, și în alte țări am trăit aspecte similare, în ciuda performanțelor remarcabile. Cred că perseverența și adaptabilitatea sunt cheia pentru un antrenor de succes. Învăț din fiecare experiență și continui să-mi continui drumul cu profesionalism.

– În final, care sunt perspectivele dumneavoastră pentru viitor?– Îmi doresc să continui să învăț, să progresez și să obțin rezultate relevante. Încă îmi doresc să antrenez la cel mai înalt nivel și să contribui la dezvoltarea fotbalului românesc. Pentru moment, îmi dedic timpul și energia exclusiv acestei misiuni, cu speranța unei evoluții constante.