România a înregistrat o îmbunătăţire a scorului global privind calitatea vieţii şi bunăstarea socială în 2024, situându-se pe poziţia 45 la nivel mondial, sub media statelor membre UE. Această poziţionare rezultă din cea mai recentă ediţie a Indexului de Progres Social, elaborat de organizaţia non-profit Social Progress Imperative, cu sprijinul Deloitte, şi aplicat în 170 de state.
În comparaţie cu anul 2023, România a avansat o poziţie, însă a înregistrat regrese la două categorii importante: nevoile de bază (locul 49, faţă de 46) şi bunăstare (locul 61, faţă de 49).
Analizând indicatorii, România a obţinut rezultate remarcabile în domeniile libertăţii individuale (locul 37 la nivel mondial), nutriţie şi asistenţă medicală (41), acces la informaţii şi comunicaţii (42) şi locuinţe (43). În schimb, scorurile au fost mai slabe la sănătate (locul 83), educaţie primară (80) şi apă şi salubritate (72). Aceste trei domenii evidenţiază un decalaj faţă de ţările similare din punct de vedere economic (precum Ungaria, Croaţia, Grecia sau statele baltice), conform raportului.
„Indicele de Progres Social rămâne un instrument cheie pentru înţelegerea impactului factorilor de instabilitate globală – pandemie, tensiuni geopolitice, criză energetică, inflaţie şi schimbări climatice – asupra bunăstării sociale. Rezultatele celui mai recent raport indică faptul că declinul observat în 2022 continuă şi este evident atât asupra indicatorilor socio-umani, cât şi pe cei economici. Compararea evoluţiei PIB cu evoluţia Indexului de Progres Social ne arată că există diferenţe semnificative în abilitatea ţărilor de a transforma creşterea economică în beneficii sociale sustenabile. Rezultatele României, deşi stabile, ne îndeamnă la investiţii strategice în educaţie, sănătate şi mediu pentru a spori calitatea vieţii cetăţenilor”, declară Alexandru Reff, Country Managing Partner, Deloitte România şi Moldova.
Evoluţia PIB şi a Indicelui de Progres Social nu prezintă o corelaţie directă, iar această corelaţie se diminuează în perioada post-pandemie. De exemplu, Danemarca şi SUA au PIB per capita similar, dar Danemarca obţine un scor mult superior în Indexul de Progres Social, în timp ce SUA înregistrează o diminuare accentuată. În 2024, indicele american era cu zece puncte mai mic decât cel danez.
Ţările nordice domină clasamentul global
Norvegia rămâne lider în 2024, cu un scor în creştere (91,95 faţă de 90,74 în anul anterior), urmată de Danemarca, Finlanda, Suedia şi Elveţia – toate cu scoruri peste 90 dar fără evoluţii remarcabile.
Europa deţine 15 din primele 20 de poziţii. În continuare se află Islanda, Luxemburg, Olanda, Irlanda, Germania, Austria, Belgia, Estonia, Slovenia şi Regatul Unit. Pe alte continente, doar Australia, Japonia, Singapore, Canada şi Noua Zeelandă se află printre primele 20.
Statele Unite se situează pe poziţia 31 (categoria a doua) cu un scor de 81,65, în scădere. Este un exemplu notabil între marile puteri economice unde calitatea vieţii s-a deteriorat între 2011 și 2024.
Grupul G7 prezintă evoluţii diverse privind calitatea vieţii şi bunăstării sociale. Germania este cel mai bine clasat membru G7 (locul 10), înregistrând o creştere. Japonia împreună cu Canada, Regatul Unit au scoruri stabile. Franţa şi Italia stagnează, iar SUA scade.
Dintre cele mai mari economii emergente cu peste 100 de milioane de locuitori, Brazilia este singura care a înregistrat o creştere în 2024, conducând clasamentul înregistrărilor pozitive din 2023. China înregistrează o scădere uşoară, în timp ce Rusia şi India au scoruri stabile.
Indexul de Progres Social, publicat anual de Social Progress Imperative din 2011, este calculat pe baza a trei dimensiuni principale: nevoi de bază, bunăstare şi oportunităţi.
