Modificările propuse la pensiile magistraților sunt considerate „drastice” de fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean.
Augustin Zegrean (președinte CCR între 2010 și 2016) estimează că proiectul de lege va fi adoptat de Curtea Constituțională. „Presupun că va trece. Să vedem, nu mai sunt acolo, nu știu cum raționează acum cei de la conducere.”, a declarat el.
„Atâta timp cât textul propus nu are efecte retroactive, ceea ce nu deranjează pe cei care au beneficiat de prevederile legii actuale, nu văd de ce nu ar fi aprobat de Curtea Constituțională. Sunt convins că va fi aprobat”, a afirmat fostul magistrat constituțional.
Între 1990 și 1992, Augustin Zegrean a fost senator și a deținut funcții importante în cadrul Senatului. A fost membru în comisia care a elaborat Constituția României.
Proiectul ar putea fi blocat în Parlament
Zegrean subliniază că rămâne de văzut dacă proiectul, lansat joi seară de Ministerul Muncii, va ajunge în fața judecătorilor CCR. Guvernul își dorește aplicarea noilor prevederi de la 1 octombrie, ceea ce presupune adoptarea proiectului de lege în septembrie.
„M-ați întrebat dacă proiectul va trece de Curte. Eu cred că nu va trece de Parlament, dar acest aspect este diferit. Pentru a ajunge la Curte, proiectul trebuie adoptat de Parlament.”, a declarat Zegrean.
Explicând motivul pentru care crede că proiectul va fi respins de Parlament, el afirmă că „amendamentele sunt foarte radicale și generează consecințe neprevăzute în sistemul judiciar”.
„Nu se poate să critici constant judecătorii, acuzându-i că sunt cauza lipsei de fonduri pentru pensii. Nu este adevărat, deoarece pensiile lor nu provin din fondul național de pensii. Majoritatea pensiilor magistraților sunt asigurate din bugetul de stat, iar acest buget nu cred că este atât de vulnerabil încât nu poate asigura pensiile a mii de magistrați…”, a precizat Zegrean.
De ce pensiile magistraților CCR nu sunt incluse în reformă?
Proiectul de lege nu conține dispoziții referitoare la pensiile judecătorilor CCR. Reprezentanții Guvernului au explicat că statutul lor este reglementat printr-o altă lege, evitându-se astfel un posibil conflict legislativ.
O teorie vehiculată în spațiul public sugerează că judecătorii CCR nu au fost incluși pentru a evita posibilitatea ca Curtea să declare proiectul neconstituțional.
„Putem specula orice. Și dumneavoastră puteți specula orice, și alții pot face la fel. Deja se speculează acest aspect, dar eu am afirmat de mult că judecătorii CCR nu trebuiau implicați în acest proiect, deoarece aceștia nu fac parte din sistemul judiciar. Toată lumea știe asta (…). Nu judecă oameni, ci legi și respectarea Constituției”, a susținut Zegrean în acest context.
Zegrean: „Era inutil să se ajungă aici. Este un proiect nociv”
Zegrean subliniază că proiectul va genera diferențe semnificative în cuantumul pensiilor magistraților.
„Calculul pensiilor va fi modificat, deoarece până acum judecătorii primeau 80% din ultimul venit brut lunar, iar acum vor primi 70% din salariul net. Sigur, va fi o diferență importantă. Nu era nevoie să ajungem aici. Nu a fost momentul să se creeze această confuzie în sistemul judiciar”, explică el.
„Un proiect nociv, da, și consecințele vor fi negative, deoarece mulți magistrați se vor pensiona înainte de intrarea în vigoare a legii. Magistrații tineri vor pleca, iar cei cu experiență vor părăsi sistemul judiciar.”, a conchis Zegrean.
Principalele modificări prevăzute în proiectul de reformă
Proiectul prevede pensionarea la 65 de ani, cu o vechime minimă de 35 de ani în magistratură. Cuantumul pensiei nu va depăși 70% din salariul net al ultimei luni de activitate. Judecătorii CCR sunt excluși din reformă, statutul lor fiind reglementat printr-o lege diferită.
Proiectul se dorește a fi aplicat de la 1 octombrie 2025.
Pensionarea anticipată este permisă, dar numai după 35 de ani vechime. Dacă nu se respectă vârsta, se aplică o penalizare anuală de 2% până la atingerea vârstei standard de pensionare.
Proiectul previzează o ajustare anuală a vârstei standard de pensionare până în anul 2036, adăugând 1 an și jumătate anual.
Sunt prevăzute norme tranzitorii pentru menținerea deciziilor de pensionare pentru magistrații care respectă condițiile până la 1 octombrie 2025.
Ilie Bolojan: „Sunt convins că proiectul va trece de Curte.” Motivele respingerilor din trecut
Ilie Bolojan, în timpul prezentării reformei, a menționat că a ținut cont de jurisprudența CCR referitoare la proiecte similare, pentru a evita respingerea viitoare.
În trecut, proiecte similare au fost respinse de CCR, cu argumente precum: afectarea dreptului legal dobândit, afectarea independenței justiției, discriminarea între categorii de pensionari, nereguli procedurale, lipsa studiului de impact etc.
Reamintim că, recent, CCR a declarat neconstituţională impozitarea progresivă a pensiilor speciale, considerând că aceasta creează premisele pentru recalcularea continuă a pensiilor.
