Ministerul Apărării Naționale desfășoară astăzi ceremonii militare în numeroase garnizoane, cu prilejul sărbătoririi Zilei Imnului Național.
La București, ceremonia are loc în Piața Tricolorului, în fața Palatului Cercului Militar Național.
Programul evenimentului include un act religios și un recital muzical. Manifestarea este organizată de Ministerul Apărării Naționale, împreună cu Primăria Bucureștiului și Prefectura Capitalei.
Ziua Imnului Național al României a fost instituită prin Legea nr. 99 din 1998 și se celebrează anual pe 29 iulie.
Imnul „Deșteaptă-te, române!” a fost compus de Anton Pann, iar versurile sunt ale poetului Andrei Mureșanu.
Șase imnuri naționale în istoria României
De la unificarea României moderne, țara a avut șase imnuri de stat, fiecare reflectând regimul politic al perioadei respective. „Deșteaptă-te, române!”, cântat pentru prima oară la 29 iulie 1848, interzis de regimurile totalitare aproape jumătate de secol, a fost ales imn național după Revoluția din decembrie 1989. O serie de ceremonii au avut loc în capitală, precum și în alte orașe ale țării.
Orice națiune și stat se identifică prin simbolurile sale de bază: drapel, stemă și imn.
„Puține lucruri evidențiază mai bine unitatea națională decât reacția la imnul național”, a afirmat Radu Paraschivescu.
„Deșteaptă-te, române!”, simbol al unității Revoluției de la 1848, a devenit imn național începând din 1990, iar prin Legea nr. 99 din 1998, data de 29 iulie a fost declarată Ziua Imnului Național.
În versiunea prescurtată, care cuprinde patru dintre cele unsprezece strofe ale poemului „Un răsunet”, imnul este interpretat de cor și fanfară la evenimentele naționale importante, competițiile sportive internaționale, deschiderea ședințelor Parlamentului, la începutul zilei în școli și la radio și televiziune. Textul imnului este inclus și în manualele școlare.
Istoria imnurilor de stat
Primul imn, compus de Eduard Hübsch, a fost cântat începând din 1862 la evenimentele oficiale cu participarea domnitorului. Imnul, rezultat dintr-un concurs, celebra Alexandru Ioan Cuza.
După proclamarea României ca regat (1881) și încoronarea Regelui Carol I (1884), a fost adoptat un nou imn, „Trăiască Regele!”, cu versuri de Vasile Alecsandri și referiri la regalitate și divinitate. Acesta a fost ulterior preluat și în opera lui George Enescu.
Abdicarea regelui Mihai și instaurarea Republicii Populare Române (1947) a adus un nou imn, „Zdrobite cătușe”, pe muzică de Matei Socor, cu versuri de Aurel Baranga, care celebra victoria proletariatului.
Acesta a fost înlocuit în 1953 cu „Te slăvim, Românie!”.
Imnul Republicii Populare Române, avea versuri de Eugen Frunză și Dan Deşliu, ce subliniau prietenia cu Uniunea Sovietică.
În 1977, imnul României Socialiste era „Trei culori cunosc pe lume”, cu versuri inspirate dintr-un cântec patriotic al lui Ciprian Porumbescu și presupus adaptate de Nicolae Ceaușescu.
„Trei culori” a fost înlocuit cu „Deșteaptă-te, române!” la revoluția anticomunistă din 1989.
„Deșteaptă-te, române!” – Un simbol al patriotismului și libertății
Versurile imnului se bazează pe poemul „Un răsunet” al lui Andrei Mureșanu, iar muzica este atribuită lui Anton Pann, deși ar putea avea un autor necunoscut.
„Deșteaptă-te, române!” a fost cântat pentru prima oară în 1848 în Râmnicul Vâlcea și a fost prezent în momente cheie ale istoriei României.
A fost cântat în timpul Războaielor de Independență și Mondiale, dar și în perioada de după 23 august 1944.
După instaurarea regimului comunist, „Deșteaptă-te, române!” a fost interzis.
Reaparitia imnului a fost observată in 1987, la evenimente contestatare din Brașov
În timpul revoluției din 1989, imnul a fost reluat ca simbol al rezistenței. A fost proclamat imn național în 1990.
Imnul național este compus din unsprezece strofe, însă la ocazii festive se interpretează doar patru dintre acestea.
