Economistul Iancu Guda a publicat o nouă opinie pe blog în care îl critică vehement pe deputatul USR Claudiu Năsui, după un schimb de puncte de vedere referitor la taxe, deficit bugetar și politici publice. Guda îl acuză pe Năsui de populism, manipularea datelor și lipsă de responsabilitate fiscală.
Guda l-acuză pe Năsui că atacă guvernarea doar pentru imagine
Primul argument adus de Guda este că Năsui nu mai critică guvernarea dintr-o perspectivă obiectivă, ci din interes politic personal, după ce a ieșit din grupul de influență și dorește să candideze în alegerile interne ale USR. Practic, criticile lui Năsui sunt motivate de ambiții de partid, nu de interesul cetățenilor.
„Legat de Claudiu Năsui, observ doar faptul că toate atacurile sale energice la actuala guvernare (din care face parte și USR, partid din care provine senatorul!) apar exact după ce a părăsit grupul de influență, iar acum promovează alternative și reforme în USR… probabil va candida la următoarele alegeri interne.”
Guda afirmă că nu îl interesează jocurile politice, ci modul în care Năsui manipulează cifrele și creează impresii false în rândul publicului.
„Este treaba lui să câștige sau să piardă, nu mă interesează politica și jocurile lor, ci mă deranjează dezinformarea și manipularea negativă a datelor, atacuri doar pentru imagine și poziție, care induc în eroare cetățenii care urmăresc.”
Guda susține că dezamăgirea lui provine și din faptul că Năsui cunoaște principiile fundamentale ale economiei, fiind certificat CFA, și totuși folosește argumente greșite pentru a impresiona opinia publică. Economistul a evidențiat că atacurile lui Năsui se lovesc de elemente simple de logică economică, ceea ce, în opinia sa, indică o lipsă de seriozitate și profesionalism.
„Atunci când aceste atacuri se lovește de frânturi de logică economică de bază, asta dezvăluie trasaturi de caracter pe care nu le consider. Claudiu înțelege și cunoaște aceste noțiuni elementare, fiind certificat CFA, la fel ca și mine, tocmai de aceea intenția sa este o mare dezamăgire.”
Exemple concrete oferite de Iancu Guda în disputa cu Claudiu Năsui
Guda prezintă două cazuri clare pentru a demonstra modul în care Năsui „manipulează cifrele”.
Primul exemplu se referă la TVA și accize, unde Năsui ar fi prezentat o situație eronată, sugerând că majorarea accizei a condus la creșterea TVA-ului total. Guda explică că această afirmație este absurdă, deoarece doar o mică parte a consumului este taxată cu accize. Critica principală este că Năsui folosește date greșite intenționat pentru a crea o imagine eronată.
„TVA a crescut, încasările au scăzut – am explicat de ce este FALS. În încercarea de a dovedi minciuna grosolană, Claudiu susține că majorarea accizei cu 10% ar trebui să ducă la o creștere a TVA-ului total cu 10% (ceea ce este evident fals, deoarece doar 8% din venituri sunt supuse accizei: tutun, alcool, combustibil). A susține astfel, ca și cum această componentă ar reprezenta totul, fără nicio rușine, este incredibil! Dacă ar fi medic, acesta ar fi cazul malpraxisului și ar fi eliminat din profesie. M-a șocat această încercare nerușinată de a altera matematică elementară. Este inacceptabil!”
Al doilea argument se referă la propunerea lui Năsui de „taxe zero pe salariul minim”. Guda consideră că această măsură este populistă, ar putea duce la faliment și ar crește deficitul fiscal și comercial, fiind o strategie periculoasă ce oferă avantaje temporare, dar afectează economia pe termen lung.
„‘Taxe zero pe salariul minim’ – o politică garantată pentru faliment în situația actuală a României, un populism extrem prin care se creează iluzia bunăstării prin reducerea taxelor, în condițiile în care țara are cel mai mare deficit fiscal din UE, fiind pe marginea prăpastiei anul trecut. Unde obținem fondurile necesare? Cine plătește, am întrebat! Răspunsul – ‘Tăiem cheltuieli din alte părți’’. În realitate, vorbim despre risipa în cheltuielile din sectorul public, care trebuie redusă pentru a investi cu valoare adăugată crescută, a produce mai mult în România și a crea locuri de muncă mai bine plătite. Nu aruncăm bani în populație prin reduceri fiscale, ci reducem deficitul fiscal, evităm dezechilibrele valutare și controlăm inflația. O măsură iresponsabilă: oferim beneficii pe termen scurt și apoi supunem economia riscurilor. Lipsa de responsabilitate! Este ca și cum un medic recomandă alcoolisticilor vodcă cu condiția să consume mai puțin whisky. Un populism extrem!” , a scris Iancu Guda pe analiza sa.
RECOMANDAREA AUTORULUI
