Câteva sute de români care au simțit depășiți de datorii au încercat să intră în procesul de insolvență în timpul ultimilor aprox. opt ani de la intrarea în vigoare a legii, conform datelor comunicate în exclusivitate pentru Mediafax de oficialii Direcției de insolvență a persoanelor fizice din cadrul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC).
Unul dintre cazurile recente din spațiul public care a declanșat procedura legală este cel al unei verișoare a latifundiarului Gigi Becali, Tudora Chiacu, conform unui articol exclusiv publicat de Cancan.
T udora Chiacu a cerut ajutorul statului și a obținut în prima instanță, nodul insolvenței personale după ce s-a înglodat în datorii și nu a mai putut face față plăților. Judecătoria Buftea i-a admis recent cererea de insolvență pe persoană fizică, și a dispus extinderea suspendării provizorii a executărilor până la aprobarea planului de rambursare a datoriilor, scrie Mediafax.
Legea nr. 151/2015, intrată în vigoare la 1 ianuarie 2018, după avizarea favorabilă de către Guvern și promulgare în iunie 2015 de către președintele Klaus Iohannis, prevede măsuri pentru procesele de insolvență ale persoanelor fizice.
Insolvența reprezintă condiția patrimoniului debitorului caracterizată prin insuficiența fondurilor financiare disponibile pentru plata datoriei, pe măsură ce acestea devin scadente. Presumția de insolvență survine atunci când după o perioadă de 90 de zile de la scadență, debitorul nu a efectuat plățile către unul sau mai mulți creditori, conform ghidului elaborat de oficialii ANPC.
Care este valoarea minimă a datoriilor?
Valoarea pragului reprezintă suma minimă a obligatiilor scadente ale debitorului necesară pentru a iniția procedura de insolvență fie pe baza unui plan de rambursare a datoriilor, fie prin lichidarea activelor. Aceasta este de 15 salarii minime brute pe economie.
Începând cu data de 1 ianuarie 2025, salariul minim brut este de 4.050 lei lunar, ceea ce înseamnă că limitele minime sunt de 60.750 lei.
Cine poate beneficia de această lege?
Debitorul persoană fizică, de bună credință, care:
- are domiciliul, reședința sau reședința obișnuită în România de cel puțin 6 luni anterior depunerii cererii,
- se află în stare de insolvență și nu există o probabilitate rezonabilă de redresare în următoarele 12 luni,
- are datorii al căror cuantum depășește valoarea tuturor bunurilor valorificabile deținute, cu cel puțin 15 salarii minime brute pe economie (valoarea pragului).
Debitorul are reședința obișnuită în România dacă locuiește în mod stabil acolo, chiar dacă nu a îndeplinit formalitățile de înregistrare, are bunuri sau realizează venituri în România.
În funcție de situația personală, debitorii pot accesa trei tipuri de proceduri de insolvență:
- Procedura de insolvență pe bază de plan de rambursare a datoriilor, cu durata maximă de 5 ani, cu posibilitatea de prelungire cu 12 luni, după adoptarea planului, și notificare creditorilor.
- Procedura judiciară de insolvență prin lichidarea activelor;
- Procedura simplificată.
Câți debitori au vrut să intră în insolvență?
Potrivit răspunsului oficial transmis de ANPC, de la 1 ianuarie 2018 până la 10 septembrie, s-au înregistrat 641 de solicitări pentru procedura de insolvență a persoanelor fizice.
În ceea ce privește situația defalcată pe categorii de datorii, oficialii ANPC au precizat că nu are o statistică detaliată, dar au dezvăluit suma maximă datorată de un solicitant: aproape 500.000 euro.
„Menționăm că au fost depuse cereri de către debitori pentru deschiderea procedurilor de insolvență pe bază de plan de rambursare pentru datorii sub pragul minim prevăzut de lege, de 15 salarii brute, și un caz de solicitare a insolvenței pentru datorii de aproximativ 2.400.000 lei”, transmit oficialii ANPC.
În ceea ce privește procedura simplificată de insolvență, în care pragul maxim al datoriilor nu trebuie să depășească 10 salarii minime brute, s-au înregistrat solicitări cu cuantumuri variate, de la câteva mii de lei până la valoarea maximă conform actului normativ.
Cu privire la distribuția cererilor pe criterii de gen, oficialii ANPC au oferit o defalcare parțială: aproximativ o treime dintre solicitanți sunt femei, iar două treimi bărbați. În plus, pentru procedura bazată pe plan de rambursare, în multe cazuri, ambele părți – soț/partener – au depus cereri de insolvență, conform răspunsurilor primite din partea ANPC.
În ce județe s-au depus cele mai multe cereri?
Capitala reprezintă cel mai mare număr de solicitări pentru deschiderea procedurilor de insolvență, fiind urmată de Galați, Timiș și Gorj, conform datelor centralizate de oficialii ANPC din evidențele județene și cele naționale.
Astfel, în București s-au depus în total 77 de cereri, iar în Galați 48, Timiș și Gorj au avut câte 39 de solicitări fiecare.
Există și trei județe – Harghita, Teleorman, Tulcea – unde s-au depus doar câte o cerere începând din 2018 și până în prezent.
Pentru câte persoane s-a deschis procedura în instanță?
ANPC precizează că nu deține informații din partea instanțelor de judecată privind numărul exact al persoanelor în procedura de insolvență, însă, conform publicărilor din Buletinul procedurilor de insolvență, procesul pentru 28 de debitori a fost aprobat.
De asemenea, oficialii ANPC au evidențiat că în evidențele lor sunt înregistrate trei cazuri de debitori aflați în perioada de supraveghere post-procedurală de insolvență, monitorizați conform art. 73 din Legea nr. 151/2015, și care au transmis oficialii ANPC.
Recomandarea autorităților:
Serviciul de Administrare Fiscală se face tot mai popular. În luna octombrie, au fost publicate liste cu debitori din august. Primarul din localitate spune că specialiștii fiscali trebuie să îi sprijine cu lichiditate domănescă.
Datornicii solicită restituirea datoriilor. Cancelaria prim-ministrului, Curtea de Conturi și alte ministere au inclus în listele de „datornici” ai ANAF.
