Insectele, inclusiv țânțarii și căpușele, își extind „teritoriul” cauzat de schimbările climatice, favorizând răspândirea epidemiilor și transmisia bolilor tropicale în țări cu clima temperată și economie dezvoltată.
Dispersia geografică a unor virusuri periculoase precum dengue, Zika și virusul West Nile în țările dezvoltate – în special în Europa – survine pe fondul reducerii investițiilor în combaterea malariei și a altor afecțiuni transmise de insecte din zonele mai slabe din punct de vedere economic.
Aceste evoluții reprezintă o amenințare la adresa progreselor realizate în eliminarea agenților patogeni transmiteți de vectori la animale, investiții și tehnologii inovatoare, precum utilizarea bacteriilor, ingineria genetică și vaccinurile moderne, arată Financial Times.
Schimbările climatice facilitează extinderea riscului de boli spre Europa
„Schimbările climatice permit acestor vectori să avanseze în noi zone, inclusiv în Europa, iar finanțarea pentru prevenție și control este în declin”, afirmă Martin Hibberd, conducătorul departamentului de biologie infecțioasă la London School of Hygiene and Tropical Medicine.
„Există o posibilitate reală ca dengue și alte boli transmise de vectori să devină frecvente în următoarele decenii, aducând complicații asemeni celor din zonele tropicale.”
Bolile cauzate de vectori se transmit de la animale infectate la oameni, în principal de către insecte precum țânțarii și puricii, precum și de arahnide precum căpușele și acarienii.
1/6 din infecțiile botanice sunt cauzate de insecte
Conform Organizației Mondiale a Sănătății, o șesime din totalul bolilor infecțioase sunt transmise de insecte.
Pericolul reprezentat de insecte este ilustrat de răspândirea continuă a febrei dengue, numită și „febra oaselor sparte”, cauzată de țânțarul Aedes albopictus. În 2024, OMS raportează un număr record de 14,6 milioane de cazuri în peste 100 de state.
Jumătate din populație este acum expusă riscului de îmbolnăvire
Aproximativ 50% din populația globală este afectată de riscul de îmbolnăvire, cu o estimare de până la 400 de milioane de infectări anual. Creșterea temperaturilor, ploile abundente și umiditatea intensifică această problemă, alături de alți factori precum deplasările populației și sistemele de sănătate fragilizate.
În august, Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor a constat focare extreme de infecție cu virusul West Nile și boala cu virusul chikungunya. Perioadele de transmisie a bolilor de către țânțari s-au prelungit și intensificat din cauza creșterii temperaturilor, verilor mai lungi, iernilor mai blânde și modificărilor în regimul pluviometric.
„Pe măsură ce peisajul bolilor transmise de țânțari se schimbă, tot mai mulți europeni vor fi expuși riscului în viitor”, afirmă Céline Gossner, coordonatorul secției de boli transmise de vectori în cadrul ECDC.
„Este imperativ să consolidăm și să extindem intervențiile ecologice și eficiente de control al țânțarilor.” În America, îngrijorarea crește din cauza răspândirii bolii virale Oropouche, transmisă de musculițe și posibil de anumite specii de țânțari, simptomatologia fiind febră, dureri musculare și vărsături – fără un tratament specific disponibil.
Țânțarul reprezintă, de departe, cel mai mortal vector
Țânțarul este, după decese, cel mai periculos „vector”, fiind responsabil pentru aproximativ 610.000 de decese în 2024, conform OMS, o reducere drastică comparativ cu 864.000 în 2000 datorită investițiilor în controlul malariei. La nivel mondial, odinioară o boală frecventă în SUA și Europa, malaria a fost eradicată în aceste regiuni datorită îmbunătățirii condițiilor de locuit și salubrității. Însă, experții avertizează asupra unei reveniri posibile.
Italia a semnalat primele cazuri de malarie după mai bine de 50 de ani. Este vorba despre țânțarul Anopheles sacharovi, transmisor al malariei, documentat într-un studiu recent. În alte părți ale lumii, progresele realizate sunt amenințate de conflicte, migrări ale populației și reduceri ale programelor precum Inițiativa Președintelui pentru Eradicarea Malariei, înființată cu două decenii în urmă.
În Asia de Sud-Est, evenimentele politice din 2021 și conflictele din Myanmar pot compromite eforturile deceniale de eliminare a bolii în regiunea Mekong.
Căpușe și purici – impact în creștere asupra sănătății
Deși agenții patogeni transmiși de căpușe și purici afectează în principal alte animale, impactul asupra oamenilor devine tot mai evident. Boala Lyme, transmisă prin mușcături de căpușe, se extinde geografic, inclusiv în SUA, iar cercetătorii folosesc tehnologie digitală pentru monitorizare și prognoze.
Specialiștii utilizează, de asemenea, inteligența artificială pentru a integra date climatice și pentru a anticipa tendințele altor boli vectoriale. Aceste metode completează arsenalul tot mai vast de măsuri de combatere a bacteriilor și a agenților patogeni răspândiți.
Doi vaccinuri împotriva malariei au fost aprobate recent, fiind totuși considerate complementare și nu soluții definitive. Alte tehnologii includ bacteriile Wolbachia, natural prezente în insecte, care, introduse în ouăle țânțarilor Aedes aegypti, pot reduce transmiterea virusurilor la adulți.
Țânțarii modificați genetic au fost eliberați în zone precum Djibouti pentru combaterea malariei, masculii modificați cauzând moartea puilor femele înainte de maturitate. Aceasta tehnologie și alte metode de inginerie genetică generează dezbateri privind impactul ecologic și etic.
Pericolele legate de bolile transmitte de insecte continuă să evolueze, la fel și tehnicile de combatere, iar conflictul dintre aceste tendințe va influența rezultatul luptei împotriva acestor amenințări tot mai extinse.
RECOMANDAREA AUTORULUI
