Medvedev, actual vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei și cunoscut pentru declarațiile dure la adresa Ucrainei și aliaților săi, s-a referit la discursul de Crăciun al lui Zelenski, afirmând că acesta a dorit moartea „unei persoane”—probabil liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, scrie Agerpres.
„Este evident pentru toți că el vrea moartea nu doar „unei singure persoane”, ci a noastră, a întregii națiuni și a țării noastre. Și nu doar că își dorește acest lucru, ci a și ordonat atacuri ample”, a declarat Dmitri Medvedev.
„Nu voi discuta despre o moarte violentă, deși momentul în care „Doamna cu coasa” îi șoptește ticălosului aceste lucruri devine tot mai frecvent”, a spus fostul președinte rus.
Medvedev nu l-a numit explicit pe Zelenski, ci a folosit serie de insulte și jigniri pentru a se referi la liderul ucrainean.
După moartea lui Zelenski, corpul său conservat ar urma să fie expus „în scopuri științifice” în muzeul public Kunstkamera din Sankt Petersburg, a adăugat el.
În secolul al XVIII-lea, țarul Petru I expunea în această colecție de curiozități obiecte științifice, inclusiv exponate cu malformații.
Deși Medvedev este recunoscut pentru provocări, discursul intitulat „Despre anul care trece” a fost de o duritate și un dispreț excesiv chiar și pentru stilul său, comentează DPA.
În mesajul din ajunul Crăciunului, Zelenski a afirmat: „Fie ca el să dispară, poate că toți ne gândim la asta în sinea noastră”. Deși nu a menționat un nume, această remarcă a fost percepută ca o referire la Putin, relatează agenția de presă citată.
Zelenski a adăugat: „Când ne adresăm lui Dumnezeu, bineînțeles că ne rugăm pentru mai mult. Cerem pace pentru Ucraina”.
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a acuzat Ucraina luni că ar fi încercat să atace cu drone o reședință a lui Putin în regiunea Novgorod, însă Kievul a negat categoric aceste acuzații. Președintele SUA, Donald Trump, a confirmat că a fost informat de Putin despre o astfel de presupusă lovitură în timpul unei convorbiri telefonice din aceeași zi. „Este o situație problematică”, a comentat el.
De la invazia Rusiei în Ucraina, declanșată în februarie 2022, ambele părți au evitat atacuri aeriene asupra liderilor adversi, până acum.
Forțele speciale ruse au vizat inițial pe Zelenski în primele zile ale conflictului, iar conform serviciilor de securitate ucrainene, numeroase planuri de asasinat ruse au fost dejucate de atunci, notează DPA.
Președintele Zelenski a respins afirmațiile Kremlinului, catalogându-le drept o „farsă”, conform agențiilor Ukrinform și Dialog.
„Matematica” Kremlinului diferă de raportul făcut public luni de Ministerul rus al Apărării, relevă portalul ucrainean Dialog. În timp ce șeful diplomației ruse a declarat că forțele ucrainene au lansat în noaptea de 28 spre 29 decembrie 91 de drone asupra reședinței lui Putin din regiunea Novgorod, Ministerul rus al Apărării a comunicat că Ucraina a lansat în total 89 de drone în aceeași perioadă asupra unor ținte din întreg teritoriul Rusiei, dintre care 23 în regiunea Novgorod, între Moscova și Sankt Petersburg. Această regiune (oblast) are o suprafață de 53.895 km². Astfel, Ministerul rus al Apărării a transmis că forțele ucrainene au lansat 23 de drone asupra unor ținte din această zonă, fără a menționa vreun atac asupra reședinței lui Putin, care beneficiază de o apărare antiaeriană avansată, ca și alte reședințe din Rusia.
De asemenea, ministrul rus de externe a afirmat că „Rusia își va reconsidera poziția de negociere ca răspuns la atacul asupra reședinței lui Putin”. El a adăugat că Rusia „își rezervă dreptul de a răspunde Ucrainei”.
Locuitorii din regiunea Novgorod, unde se află reședința lui Putin, nu au auzit explozii sau zgomote de drone în ultimele nopți. Nici nu s-au emis alerte de raid aerian în zonă. Aceste informații sugerează că relatarea lui Lavrov despre 91 de drone ucrainene care ar fi atacat „Dolghie Borodî” („Bărbi Lungi”) a lui Putin din regiunea Novgorod ar putea fi falsă, scrie publicația rusă de opoziție „Mojem Obiasniti” (Putem explica).
Reședința lui Putin, „Dolghie Borodî”, se află la nord-est de orașul Valdai, unde locuiesc până la 14.000 de persoane. Lacul Valdai le separă de reședință.
Publicația a intervievat mai mulți locuitori, iar aceștia nu au primit mesaje despre vreun pericol cu drone sau auzite explozii sau zgomote de drone. Nici în aplicațiile de mesagerie locale nu s-a discutat despre un astfel de atac.
Jurnaliștii de la „Mojem Obiasniti” au observat că, dacă s-ar fi produs un astfel de atac masiv, localnicii ar fi fost probabil conștienți de acest lucru, iar vestea s-ar fi răspândit rapid, mai ales că Putin este adus cu elicopterul când se află la reședință.
Analiștii de la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) nu au găsit dovezi care să susțină afirmațiile lui Lavrov despre un atac cu drone asupra reședinței lui Putin, informează agenția Ukrinform.
Conform ISW, atacurile confirmate asupra teritoriului rus de către Ucraina sunt de obicei susținute de dovezi vizuale și relatări locale. În cazul de față, nu au fost observate înregistrări, relatări sau alte indicii care să confirme o astfel de acțiune ucraineană în apropierea reședinței lui Putin.
Analiștii ruși disidenți, precum Vladimir Osecikin, fondatorul platformei „Gulagu.net”, au calificat presupusul atac ca fiind o „diversiune” a Kremlinului pentru a destabiliza negocierile de pace. Această teorie a fost răspândită după întâlnirea președintelui Zelenski cu președintele SUA, Donald Trump, din 28 decembrie, din Florida, unde s-a discutat posibilitatea încheierii unui acord de pace în conflictul ruso-ucrainean, potrivit Osecikin.
