Factorul crucial pentru Putin, în evaluarea finalizării conflictului dintre Rusia și Ucraina, este că – prin eșecul cuceririi Ucrainei – Rusia a pierdut deja războiul. Obiectivul principal al președintelui rus Vladimir Putin era crearea și controlul unui spațiu tampon între Rusia și Polonia, la limita estică a NATO. Mai mult, el și-a dorit să recapete statutul Rusiei de putere mondială, pierdut după prăbușirea Uniunii Sovietice. Pierderea acestui statut a implicat și slăbirea influenței sale asupra Europei de Est și a Germaniei de Est.
De asemenea, Rusia a pierdut controlul necontestat asupra Caucazului de Sud și Asiei Centrale, a devenit mai slabă decât China și a încetat să mai dețină influența de odinioară în Orientul Mijlociu.
„Puterea sa în țările din lumea a treia s-a diminuat, cedând locul Chinei – acum singurul rival adevărat al Statelor Unite”, consideră George Friedman – fondatorul și președintele Geopolitical Futures.
Putin și-a dorit asigurarea frontierei de vest a Rusiei
Pentru Rusia, subliniază Friedman, pierderea importanței militare a fost însoțită de o performanță economică dezamăgitoare. Sub țari și comuniști, Rusia a avut întotdeauna o performanță slabă în economie.
Deși avea teritorii vaste și valoroase, precum și o populație destul de instruită, Rusia a continuat să fie, cel mai bine spus, o economie cu un ritm de dezvoltare redus.
„Declinul Rusiei a început și s-a încheiat, desigur, cu mult înainte ca Putin să preia președinția. Adevărata cale a puterii sale a rezultat din sectorul privat– oligarhii, care, în urma prăbușirii Uniunii Sovietice, au consolidat o mare parte a economiei și s-au integrat în sistemul global.
- Oligarhii au fost o forță-cheie în accederea lui Putin la putere, iar economia rusă crescuse deja semnificativ, ținând cont de punctul de pornire.
- Putin a avut o viziune tradițională rusă despre prioritatea națională: asigurarea Rusiei împotriva invaziilor și amenințărilor externe.
Din perspectiva lui Putin, singura cale pentru recuperarea țării din criza economică era asigurarea împotriva atacurilor. Asta însemna reobținerea cât mai mult posibil din zona tampon, pierdută de Rusia în anii ’90, și, astfel, asigurarea frontierei de vest a Rusiei.
În Ucraina, evident, a supraestimat puterea armatei ruse și a subestimat rezistența ucrainenilor, precum și sprijinul din partea SUA și a Europei. Putin credea că Rusia va obține o victorie înainte ca Statele Unite și Europa să intervină”, continuă George Friedman.
„O strategie disperată de a distruge Ucraina prin atacuri intense cu drone”
Eșecul rapid de a controla Ucraina a generat noi probleme: economia. Economia rusă s-a deteriorat odată cu redirecționarea resurselor către armată și îndepărtarea lor de sectorul civil. Recent, s-au semnalat probleme la trei bănci ruse importante, solicitând sprijin de la banca centrală.
„Principalii pierzători ai acestui război, pe lângă cei morți, au fost oligarhii, cărora li s-au înghețat resursele de către băncile internaționale, pierzându-și accesul la investițiile importante necesare din alte țări. De asemenea, aceștia au pierdut o mare parte din accesul la piețele externe (dependend de necesitatea pieței pentru hidrocarburi rusești).
Economia nu înflorise complet când Rusia a invadat Ucraina, dar progresele erau vizibile. Războiul a împiedicat această creștere.
- Având în vedere eșecul din Ucraina și incapacitatea de a reînvia puterea Rusiei, este imposibil ca Putin să facă pace.
- Președintele SUA, Donald Trump, a propus o soluție, inclusiv o relație economică și investiții esențiale în schimbul unei păci.
- La acel moment, credem că Putin ar fi acceptat oferta, însă acum este clar că nu este dispus să oprească ostilitățile pe baza unui mic teritoriu cucerit.
- Consecințele umane și economice, fără a mai aminti de daunele aduse propriei imagini, fac imposibilă o înțelegere, cel puțin acum.
Strategia lui Putin constituie o încercare disperată de a distruge Ucraina prin atacuri intensive cu drone, majoritar, dar nu exclusiv, asupra Kievului.
Lipsită de alte opțiuni, a adoptat o strategie similară celeia pe care germanii au aplicat-o Marii Britanii în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Dacă Hitler a încercat să bombardeze Marea Britanie, pentru a o supune, prin teroare, Putin a declanșat atacuri teroriste asupra Kievului, ignorând lecția istoriei: suprematia aeriană, singură, rareori conduce la victorie”, mai declară șeful Geopolitical Futures.
Putin a „greșit” în aprecierea lui Trump
Printre erorile lui Putin se numără și aprecierea greșită asupra lui Donald Trump.
- Putin a perceput promptitudinea lui Trump de a negocia și a încercat să-l manipuleze.
- Nu a înțeles că, deși Trump i-ar putea oferi laude publice, acestea nu ar constitui un angajament final.
- A încercat să-l discrediteze, o tactică care nu funcționează la liderii americani.
- Ca urmare, Trump a restabilit livrările de arme către Ucraina.
„La fel de important, Trump s-a reconciliat cu aliații europeni din NATO, iar Germania a deplasat o brigadă de tancuri în Lituania și s-a angajat în reînarmare. Nu este doar o coincidență, ci un element care generează o reacție în Rusia.
- Trump a amenințat că – dacă războiul nu se va opri în 50 de zile – va provoca daune economice Rusiei, afectând nu doar Moscova, ci și națiunile care comercieze cu aceasta.
- Speranța lui Putin, că Ucraina va capitula în urma atacurilor cu drone, a eșuat, și singura lui speranță este că Trump șantaje și va continua să accepte refuzul Rusiei de a pune capăt războiului.
În opinia mea, o greșeală imensă.
În primul rând, Trump nu suportă să fie disprețuit. În al doilea rând, indiferent de implicațiile personale, lăsând să treacă amenințarea de 50 de zile fără consecințe, Trump riscă să-și submineze credibilitatea în fața lumii și a publicului american”, subliniază George Friedman.
„Cheia acestui conflict este politica internă a Rusiei”
Donald Trump se confruntă cu realitatea tuturor președinților americani – după primele 100 de zile în funcție, apar amenințări și critici. Sondajele de popularitate ale lui Trump sunt slabe, iar susținătorii săi sunt divizați. „Aceasta nu este o problemă unică și de netrecut pentru Trump, dar nu este momentul să pare slabi și speriați de Putin”, scrie Friedman.
„Cu siguranță, mulți americani nu doresc să fie implicați în conflictul Rusia-Ucraina, dar asta nu înseamnă că Trump își poate permite să fie slăbit printr-un calcul greșit al lui Putin.
Cheia tuturor acestor probleme este politica internă a Rusiei. Putin este un dictator, dar un eșec poate doborî dictatorii la fel de rapid ca pe oricine altcineva.
- Amenințarea lui Trump – de a lovi puternic economia Rusiei fără rezultat – ar avea consecințe grave pentru Moscova.
- Putin ar suferi atât pe plan militar, cât și pe plan economic, creând o criză în rândul celor care i-ar putea fi cei mai apropiați, dar care nu vor să se scufunde odată cu el.
- Întrucât nu sunt familiarizat cu toate intrigile din politica rusă, dar dacă Trump nu glumește de această dată în privința consecințelor economice, Putin va fi într-o situație mult mai vulnerabilă.
În acest moment, nu cred că Trump își poate permite să se retragă.
Putin a pariat pe șansa de a cuceri Ucraina într-o încercare disperată. În schimb, Statele Unite s-au apropiat de NATO și trimit arme Ucrainei, iar Germania trimite și ea tancuri către granița cu Rusia. Întrebarea este dacă Putin poate rezista politic la constantele sale greșeli de calcul”, concluzionează George Friedman.
