Inflația prezintă o tendință descendentă în acest an, asemănătoare evoluției din cea mai mare parte a anului trecut. Cu toate acestea, cererea a început să scadă, ceea ce necesită măsuri fiscale și monetare pentru a evita o posibilă recesiune, a explicat luni guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la prezentarea Raportului asupra inflației din februarie 2024.
Indicele anual al inflației, bazat pe prețurile de consum, a avut o traiectorie descendentă majoritară în 2024. Cu toate acestea, această tendință s-a moderat în trimestrul al treilea, înregistrând chiar o inversare temporară în trimestrul al patrulea, conform declarațiilor lui Mugur Isărescu. Factorii principali evidențiați de şeful BNR includ seceta şi evoluțiile pieței energiei, în special la combustibili.
„Combustibilii şi alimentele procesate au determinat o ușoară revenire a inflației la final de an. Prețul combustibililor a crescut din cauza evoluției prețurilor la petrol și aprecierii dolarului american. Până în prezent, aceste schimbări au fost moderate, dar vom observa cu atenție evoluția negocierilor, în special între Statele Unite și Rusia”, a declarat guvernatorul BNR.
O perspectivă îmbunătățită a inflației
Pentru anul în curs, Mugur Isărescu prognozează o reducere generală a inflației, urmată de o stabilizare în partea superioară a intervalului țintă, începând cu 2026.
„Prognoza se bazează pe previziuni economice europene similare celor anterioare, inclusiv o creștere mai redusă în 2025 și pe presupunerea că Banca Centrală Europeană își îndeplinește obiectivele și menține inflația în limitele preconizate. Evidențiind incertitudinile actuale, este important de remarcat că tensiunile dintre Statele Unite și Uniunea Europeană nu au fost incluse în prognoză.”, a precizat guvernatorul BNR.
Conform şefului băncii centrale, inflația anuală, conform indicilor prețurilor de consum, are o tendință generală descendentă pe tot parcursul anului în curs, urmată de o stabilizare înjumătatea superioară a intervalului țintă, începând cu 2026.
„În comparație cu prognoza anterioară, ne aflăm într-o poziție ușor mai favorabilă, dar observați curba roșie în ultimele luni din aceste date prognozate. Datele actuale indică o situație mai bună a inflației. Fluctuațiile din prima parte a acestui an sunt cauzate în principal de efectele de bază generate de șocurile anterioare. Acestea includ creşteri de impozite indirecte înainte de ianuarie 2024 şi scăderi ale preţurilor pentru gaze naturale şi alimente neprocesate în T2 2024. După depăşirea acestor efecte, inflația ar urma să se stabilizeze sub 5% conform prognozei noastre, având o descreştere continuă din vara acestui an.”, a explicat Mugur Isărescu.
Performanță în a gestiona inflația
Guvernatorul BNR a prezentat și o analiză comparativă cu Cehia, Polonia și Ungaria – țări cu asemănări în ceea ce privește ţinta inflaţiei şi politica monetară – relevând modul în care România gestionează inflația.
„Începând cu momentul declanșării pandemiei, războiului din Ucraina și crizei energetice, performanța României nu este diferită de cea a celorlalte trei țări comparabile. Avem cea mai mică inflație dintre cele patru țări în 2023 şi o evoluție mai lentă decât alte țări în 2024. Această diferență se observă în datele din ianuarie 2024. Observând cifrele, în ianuarie, România nu mai este în evidențiere în categoria inflației ridicate. Astfel, inflația în România este în jur de 4,95% – 5%, în Ungaria – 5,3% – 5,5%, ține cont de rotunjire.”, a declarat Mugur Isărescu.
Politica monetară – eficientă
În contextul menținerii dobânzii la un nivel ridicat, şeful BNR a explicat importanța stabilităţii financiare şi a cursului de schimb.
„O reducere a dobânzii poate fi percepută de piețe ca o invitație la deprecierea cursului de schimb, ceea ce nu este dorit în acest moment.”
„În următorii doi ani principalii factori care determină reducerea inflației sunt cei ai inflației ajustate CORE2.”
„Concluzia este că politica monetară funcționează.”
Combinația corectă pentru evitarea recesiunii
Un deficit de cerere, rezultat al măsurilor fiscale recente, este o nouă realitate, avertizând despre necesitatea unei abordări prudente pentru a evita o recesiune. Acesta a apreciat deciziile recente luate de guvern.
„Actuala coaliție a guvernării a realizat o schimbare importantă, trecând de la un excedent de cerere la un deficit. Importanța absorbției fondurilor comunitare pentru o creștere economică solidă a fost reiterată, cu o prioritate zero a proiectelor Europene.”””
„În privința riscurilor, acestea sunt numeroase și variabile, astfel încât este dificilă o analiză aprofundată pe termen scurt.”
NOTE: Articolul a fost actualizat pentru a respecta cerințele specificate.
