Guvernul a adoptat, vineri, 4 iulie 2025, primul pachet de măsuri fiscale menite să rezolve problema deficitului bugetar al României. Birourile Permanente Reunite ale Camerei Deputaților și Senatului au convocat plenul comun al Parlamentului luni, la ora 15.00, pentru a aproba responsabilitatea executivului pentru primul pachet de măsuri fiscale.
„Proiectul de lege prevede anumite măsuri fiscal-bugetare pentru stabilizarea finanțelor publice, limitând cheltuielile și stimulând veniturile, astfel încât să se asigure finanțarea serviciilor publice pentru cetățeni.”, se arată într-un comunicat al Guvernului.
- Experții atrag atenția că noul pachet de măsuri fiscale, care include creșterea TVA la alimente și medicamente la 11% și la bunuri și servicii la 21%, precum și majorări ale accizelor la combustibil și CASS pe pensiile peste 3.000 de lei, diferă de propunerile discutate în grupurile de lucru de la nivelul partidelor.
- Pachetul de măsuri, menit să corecteze deficitul bugetar, este considerat de unii o strategie „ideologică” care ar afecta negativ veniturile și puterea de cumpărare a populației.
- De asemenea, noul pachet fiscal este criticat pentru că nu ar respecta principiile echității sociale și ar afecta direct persoanele cu venituri mici și medii.
Marcel Boloș, fost ministru al Finanțelor, a declarat că a avertizat periodic asupra riscurilor de dezechilibru bugetar din luna septembrie 2024, fiind singurul care a atras atenția.
Economistul Cristian Socol a oferit detalii despre structura bugetului public, despre capacitatea României de plată și despre strategiile altor țări similare, în exclusivitate pentru un important cotidian.
Socol a criticat pachetul de măsuri fiscale ca fiind neechitabil, concentrându-se în special asupra impactului negativ asupra persoanelor cu venituri mici și medii, și acuzând fostul ministru de Finanțe de „manipulare prin omisiune”.
„Problema incapacității de plată este exagerată”
Domnule Cristian Socol, cum interpretați informațiile publicate de un important cotidian, care semnalează riscurile bugetare în contextul noului pachet fiscal?
„Analiza jurnalistică este legitimă, dar documentele invocate nu constituie o știre relevantă pentru cetățenii care au minim de cunoștințe economice.”
Bugetul este public, inclusiv execuțiile bugetare, rapoartele ANAF și buletinele statistice. Detaliile bugetare sunt transparente și disponibile, dar sunt complexe de analizat.
- Bugetul public este propus și votat de Parlament și promulgat de Președinte.
- Analiza bugetului este însoțită de documente de fundamentare, precum Strategia Fiscal-Bugetară și Raportul Macroeconomic, și de opinii ale experților din Consiliul Fiscal.
Nu există secrete sau „bugete paralele”. Toate documentele sunt verificate și analizate de Consiliul Fiscal.
Informațiile sunt publice, verificabile și transparente. Sunt rezultatul muncii directorilor din Ministerul Finanțelor, nu al ministrului însuși.
Sunt proceduri normale pentru orice țară europeană care se confruntă cu riscul dezechilibrului bugetar.
Problema incapacității de plată este exagerată. România nu este în pericol de insolvență, similar situațiilor din Grecia, Argentina sau alte țări, și nici măcar în 2009-2020 nu s-a aflat în insolvență, ci doar într-o criză de lichiditate.
Multe dintre informații au fost publicate după alegerile prezidențiale, eveniment care a influențat costurile de împrumut.”
