România consolidează atractivitatea pentru investiții în context european, fondurile europene având un rol crucial. Am discutat cu Ramona Ivan, președinta Comisiei pentru Fonduri Europene din cadrul Asociației Române a Băncilor, despre impactul acestor finanțări, rolul sistemului bancar, provocările legate de Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și necesitatea unui cadru mai eficient pentru accesarea și utilizarea resurselor.
Fondurile europene au avut un impact considerabil asupra economiei românești în ultimii ani, cu o absorbție de circa 64 de miliarde de euro între 2016 și 2024. Acestea au fost direcționate în special către infrastructură, transport, mediu și agricultură. Ramona Ivan subliniază că aceste fonduri au contribuit cu peste 10-20% la investițiile anuale și au generat aproximativ 4-5% din PIB. Dincolo de cifre, fondurile europene au oferit o experiență prețioasă atât mediului privat, cât și beneficiarilor publici, în privința rigorii, responsabilității și planificării proiectelor.
Cum apreciați impactul fondurilor europene asupra dezvoltării economice a României în ultimii ani?
Ramona Ivan: Referitor la impactul fondurilor europene, aș analiza situația pe două planuri. Unul se referă la cifre și statistici, iar celălalt la calitatea investițiilor. Începând cu cifrele, România a absorbit aproape 64 de miliarde de euro în perioada 2016-2024. Investițiile în infrastructură, transport, mediu și agricultură au fost semnificative. Într-adevăr, în acest interval, investițiile totale ale României au fost de aproximativ 98 de miliarde de euro, cu fonduri europene reprezentând peste 10-20% din total.
În plus, aproximativ 10 miliarde de euro au fost direcționate către sectorul privat, generând un efect multiplicator important în economie. Impactul asupra PIB-ului este estimat la circa 4-5%. Aspectul calitativ este, de asemenea, relevant. Fondurile europene au contribuit la consolidarea rigorii, responsabilității și strategiei în abordarea proiectelor.
Fondurile europene au impus importanță planificării și gestionării corecte a resurselor, a unor decizii bine fundamentate, atât pentru mediul privat, cât și pentru cel public. Acest fapt este valabil nu doar în ultimii ani, ci și din perioadele anterioare de aderare.
Ce sectoare economice au beneficiat cel mai mult de fondurile europene până acum? Și unde mai există oportunități de dezvoltare?
Ramona Ivan: Printre sectoarele care au beneficiat cel mai mult se numără infrastructura, în special cea de transport. Proiectele de mediu și cele agricole au avut și ele un impact notabil. Proiectele cu impact asupra durabilității și performanței energetice au de asemenea un rol important.
Există premise pentru creștere în privința fondurilor europene?
Ramona Ivan: Pe perioada 2014-2020, performanța României este remarcabilă, cu un procent de absorbție de 98% pentru fondurile structurale și de coeziune. Pentru perioada 2021-2027, și mai ales în contextul PNRR, trebuie depuse eforturi pentru a accelera absorbția fondurilor. Considerăm că există premise pentru creștere și ne implicăm în susținerea acestui proces.
Care sunt principalele provocări legate de implementarea PNRR și atragerea fondurilor de coeziune?
Ramona Ivan: O provocare principală este viteza de implementare. Asistăm la eforturi din partea autorităților. Importanta este și eficientizarea birocrației și promovarea transparenței.
Ce rol joacă băncile în facilitarea accesului la fondurile europene?
Ramona Ivan: Băncile oferă produse financiare speciale, își implică specialiștii, asigurând astfel sprijin integral, de la consultare la găsirea de strategii optime.
Unde vedeți cele mai mari nevoi de reformă sau ajustare în actualul mecanism de atragere și utilizare a fondurilor europene?
Ramona Ivan: Prioritatea principală este maximizarea utilizării fondurilor disponibile. Eficiența și coordonarea între autorități și beneficiari sunt esențiale pentru atingerea acestui obiectiv, în vederea realizării proiectelor și continuării cooperării public-private.
În contextul unei posibile scăderi a fondurilor europene, ce măsuri ar trebui luate pentru o dezvoltare pe termen lung?
Ramona Ivan: În viitor, fondurile europene se vor concentra mai mult pe instrumente financiare, astfel trebuie să se pregătească și o strategie în acest sens.
Alte măsuri includ parteneriate public-private, diverse inițiative și dezvoltarea de alternative atractive de finanțare, în acord cu strategiile de dezvoltare economică pe termen lung. Transparența și implicarea tuturor factorilor de decizie sunt esențiale.
