Hidrocentrala Porțile de Fier I.
Gestionarea barajelor Porțile de Fier în timpul inundațiilor din 2014 a fost coordonată de dispeceratul energetic comun româno-sârb, conform unui acord ratificat de ambele țări, potrivit unui răspuns al Administrației Naționale Apele Române (ANAR). Aceste precizări vin ca urmare a declarațiilor fostului premier Victor Ponta, care a afirmat că a ordonat deschiderea barajului pentru a evita inundarea Belgradului.
- „Mi-au acordat cetățenia sârbă pentru că i-am ajutat într-o situație importantă, pe care o voi detalia în memoriile mele. În timpul inundațiilor, am dat ordine pentru deblocarea pasajului de la Porțile de Fier, astfel încât să evităm inundarea Belgradului. S-a inundat doar o zonă periferică, însă dacă nu deschideam barajul, întregul oraș ar fi fost inundat” a declarat Ponta într-un podcast.
- Întrebat despre reticența părții române de a deschide barajul, Ponta a răspuns: „Pentru că existau riscuri de inundare a zonelor românești. Dar am acționat rapid, coordonând autoritățile locale, am mutat persoanele afectate și am oferit despăgubiri. Presa nu a relatat despre aceste aspecte. Au fost inundate sate în aval…”.
ANAR: Nu există dovezi pentru o „inundare deliberată”
ANAR a precizat că, în situații de debite mari pe Dunăre, barajul Porțile de Fier este deschis pentru a permite curgerea naturală a râului, conform convenției de exploatare din 1998. Instituția nu deține informații despre o „inundare premeditată” a unor zone din România, așa cum afirmă fostul premier.
„Nu deținem date despre o decizie care să vizeze inundarea unor zone românești. Măsurile de gestionare a debitelor ridicate de pe Dunăre, prin hidrocentrala Porțile de Fier I și II, au fost stabilite de dispeceratul comun româno-sârb, respectând Articolul 12 din Convenția de Exploatare din 1998, pentru a asigura funcționarea sigură a sistemului hidroenergetic în caz de debite excepționale.”
Deschiderea barajului are loc în condiții de debit peste 11.500 metri cubi pe secundă. La momentul respectiv, debitul Dunării a ajuns la 12.600 mc/s.
„Nu au fost afectate zone locuite, nu au fost evacuate persoane și nu au fost distruse construcții hidrotehnice de-a lungul sectorului Dunării din România. Au fost inundate aproximativ 9248 hectare de păduri, 2932 hectare de pășuni și 1877 hectare de teren arabil.”
Referitor la prevenirea inundării Belgradului, reprezentanții ANAR au precizat că inundațiile din Belgrad au fost cauzate în principal de râul Sava și de alți afluenți ai Dunării. Porțile de Fier au funcționat doar pentru a gestiona debitul crescut al Dunării, lăsându-l să curgă natural.
Ministrul Energiei de la acea vreme, Răzvan Nicolescu, a declarat că ANAR este responsabilă de deciziile legate de deschiderea barajelor și că nu a fost consultat în această problemă.
Regulamentul de exploatare a hidrocentralei respectă acordurile internaționale
Deciziile privind exploatarea barajului sunt luate de Serviciul Comun de Dispecer Energetic, conform Convenției de Exploatare a Sistemului Hidroenergetic și de Navigație Porțile de Fier, semnată în 1998. Regulamentul de exploatare în condiții de debite mari respectă toate acordurile și convențiile internaționale.
Datele hidrometrice din aval (Gruia, Calafat, Bechet) confirmă că debitele au fost sub 12.600 mc/s, demonstrând respectarea strictă a regulamentului de exploatare.
