Anul 2025 reprezintă o etapă surprinzătoare în ceea ce privește obiceiurile de consum media ale românilor!
După o perioadă marcată de tensiuni politice, supraexpunere informațională și o activitate online crescută, publicul începe să revină către normalizare și să își regândească comportamentele.
Rezultatele ultimului anchete FOCUS ON: New Media Adoption, realizată de Spark Foundry, evidențiază clar trecerea interesului de la mediul digital către sursele tradiționale, în timp ce comportamentele online devin mai selective, mai prudente și mai orientate către funcționalitate.
Revenirea la normalitate: încrederea în televiziune se reface
Canalele de televiziune, radio și presa tipărită revin în atenția publicului. Încrederea în informațiile TV înregistrează o creștere, chiar dacă tot mai mulți oameni preferă sursele tradiționale pentru informare. Această dinamică indică o relație mai matură cu sursele de știri: credibilitatea este importantă, însă comoditatea mediului digital joacă și ea un rol major.
De asemenea, se înregistrează o scădere semnificativă a comportamentului de tip „second screen”, mai puțini utilizatori navighează pe telefon, comentează sau efectuează multitasking online în timp ce urmăresc televizorul.
TV-ul își recapătă statutul de canal principal, nu doar de fundal.
În privința preferințelor pentru diverse medii, televiziunea rămâne lider, urmată de platforma YouTube, apoi de serviciile video-on-demand și rețelele sociale. Consumatorii de peste 35 de ani preferă încă televiziunea tradițională și radio, în timp ce segmentele mai tinere (18–44 de ani) se orientează mai mult spre VOD și podcasturi.
Platformele digitale: ce se întâmplă cu mediul online?
Activitățile online înregistrează o scădere față de perioadele anterioare, cele mai afectate fiind:
- folosirea rețelelor sociale,
- ascultarea muzicii online,
- citirea știrilor pe platforme digitale.
Căutarea de informații non-informative rămâne activitatea principală pe internet, urmată de plățile digitale.
Rețelele sociale își diminuă treptat influența ca sursă alternativă la media tradiționale.
TikTok și Instagram înregistrează cele mai mari reculuri, în timp ce Facebook păstrează o stabilitate relativă, fiind utilizat de aproximativ 40% dintre consumatorii de internet din zonele urbane. Platformele de streaming video și rețelele sociale își pierd din relevanță ca surse de informare, iar Google este folosit tot mai rar ca punct de start pentru căutări.
Pe rețelele sociale, motivul de creștere cel mai vizibil este dorința de a menține legătura cu prietenii. Toate celelalte scopuri — informare, divertisment, shopping, interacțiune cu branduri — înregistrează scăderi sau stagnare.
Influența influencerilor: mai puțină implicare
Interacțiunea cu influencerii devine mai pasivă. Deși 55% dintre utilizatori urmăresc conținut creat de influenceri, implicarea efectivă, precum comentariile și achizițiile, înregistrează o scădere. Activitatea activă și tranzacțiile generate de influenceri sunt în declin.
Campaniile cu influenceri sunt mai puțin memorabile, cu excepția domeniilor muzică, gastronomie, turism și fashion, precum și a campaniilor sociale, de sustenabilitate sau DIY.
În social commerce, funcțiile de tip tag (prețuri afișate, linkuri rapide, economisirea timpului) sunt apreciate, însă comportamentele tranzacționale — cumpărături directe pe platforme precum Instagram, Marketplace sau click-to-buy — înregistrează o scădere.
Online-ul nu mai e un mediu deschis, ci o zonă delimitată
Șase din zece utilizatori cunosc conceptul de Metavers și 63% manifestă interes pentru experiențele virtuale.
Totuși, interesul real pentru aceste experiențe scade pentru majoritatea acestora, excepție făcând magazinele virtuale, care mențin atractivitatea.
Cele mai populare activități sunt socializarea, shopping-ul virtual și concertele online.
Metaversul este perceput mai mult ca o perspectivă pentru viitor decât ca o nevoie urgentă.
Utilizarea inteligenței artificiale continuă să crească, iar 56% dintre utilizatori afirmă că folosesc aceste instrumente. Cele mai frecvente aplicații sunt:
- chat (64%),
- generare de imagini (40%),
- analiza documentelor (37%, în creștere),
- creare de conținut video (22%).
Se observă o tranziție de la utilizarea experimentală către una practică și utilitară. Totodată, crește și dozajul de scepticism: aproape jumătate dintre utilizatori consideră că imaginile generate de AI pot induce în eroare, iar o treime le percep ca fiind false.
Această atitudine indică o maturizare a comportamentului online — utilizatorii folosesc AI-ul, dar nu mai au încredere totală în automatizări.
Ce indică, de fapt, anul 2025 despre preferințele publicului?
În ansamblu, consumul media în 2025 este influențat de trei tendințe principale:
- Reechilibrare – revenirea către media tradiționale ca surse de încredere.
- Selecție – reducere a activității online, dar mai bine direcționată și filtrată.
- Maturizare – prudență în privința conținutului automatizat, influencerilor și hype-ului tehnologic.
Publicul român din mediul urban nu abandonează complet mediul digital, ci îl integrează într-un mod mai pragmatic, mai critic și mai controlat. Entuziasmul exploziv din anii precedenți cedează loc unei relații mai echilibrate cu tehnologia și media.
După ani de supra-stimulare informațională, 2025 pare să fie anul în care românii caută mai mult sens, mai multă siguranță și încredere în ceea ce consumă, nu doar mai mult conținut.
