Camera Consultanților Fiscali (CCF) salută intenția Guvernului de a elimina impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA), dar consideră noua propunere surprinzătoare.
Autoritățile doresc să compenseze această măsură prin limitarea deducerii cheltuielilor pentru servicii contractate de la companii afiliate. În teorie, companiile mari multinaționale ar scăpa de IMCA, dar sunt supuse unor reguli mai restrictive.
CCF a transmis o adresă către Ministerul Finanțelor, exprimandu-și poziția.
„Noua regulă propusă de Ministerul Finanțelor impune taxe suplimentare tuturor societăților din grupuri naționale sau internaționale, nu din cauza lipsei de profituri în țară, ci pur și simplu pentru activitatea economică și financiară din cadrul grupului, inclusiv finanțarea. Este ca și cum un instrument fiscal ‘original’, de tip ghilotină, ar face imposibilă funcționarea unui model de business utilizat global. Această măsură contravine principiilor UE și OCDE, precum și altor tratate internaționale la care România este parte, inclusiv tratatul de aderare la UE.”, a declarat Doru Dudaș, fost vicepreședinte ANAF și director general în Ministerul Finanțelor, actual președinte al Comitetului fiscal CCF.
Regula propusă nu mai este o corecție a unor abateri fiscale, ci o încălcare a legislației fiscale europeană și internațională.
Analiza măsurilor evidențiază o altă inconsistență. Propunerea nu pare să se alinieze cu pozițiile politice ale niciunui partid din coaliție:
- Liberali: Măsurile blocării dezvoltarea economică și descurajează investițiile, fiind contrare principiilor liberale ale PNL.
- Social-democrați: Propunerile nu vizează doar multinaționalele cu performanțe slabe, ci penalizează uniform investitorii români și străini care respectă obligațiile fiscale – o abordare neconformă cu doctrina PSD.
- UDMR: Măsurile nu reflectă o abordare echilibrată a dezvoltării economice – un principiu fundamental pentru UDMR.
- USR: Propunerile nu respectă principiile echității și justiției sociale, valori fundamentale pentru USR.
Propunerea face referire la procentul de 3% utilizat în SUA în cadrul taxei BEAT (base erosion anti-abuse tax). Această comparație este nefondată. Plafonul BEAT se calculează la nivelul total al cheltuielilor deductibile, nu doar la cele de o anumită natură, iar suma care depășește plafonul este taxată cu o rată minimă, nu cu rata generală a impozitului pe profit.
„Propunerea Ministerului Finanțelor modifică substanțial formula de calcul, dar păstrează artificial procentul de 3% din modelul american, utilizându-l într-un context complet diferit față de mecanismul BEAT.”, a declarat Adrian Luca, prim-vicepreședinte în Consiliul superior al CCF.
Chiar și în Polonia, formula de calcul pentru așa-numitele profituri transferate ține cont de întreaga masă de cheltuieli deductibile și se aplică doar tranzacțiilor cu parteneri nerezidenți din jurisdicții fiscale cu impozitare redusă, nu pentru toate tranzacțiile cu afiliați, inclusiv cei rezidenți în România. Astfel, propunerea Ministerului Finanțelor nu transpune mecanismele americane sau poloneze într-un mod adecvat, ci doar aplică procentul de 3% după o formulă diferită și cu consecințe economice negative pentru România.
Propunerea are efecte imprevizibile datorită caracterului excesiv general, ignorând diferențele sectoriale și situația fiecărui contribuabil. Aceasta duce la o creștere semnificativă a poverii fiscale pentru companii, în special cele integrate, în unele cazuri ajungând la aproape 50% chiar și pentru grupuri de firme românești. Acest efect nu contribuie la creșterea conformării voluntare.
Este contradictorie ca un investitor străin să poată deduce 50% cheltuieli nesemnificative cu mașina de serviciu dacă nu prezintă documente, dar să nu poată deduce cheltuielile de finanțare justificabile menite să dezvolte filiala din România, la un preț corect. Acest lucru penalizează investițiile în practică.
Concluzionând, propunerea riscă să împiedice modelele de afaceri integrate, utilizate global, limitându-le nejustificat în România.
Impactul acestei propuneri trebuie evaluat în profunzime. O companie care poate demonstra avantajele, pe baza datelor, a finanțării de la un grup, ar putea pierde posibilitatea deducerii costurilor, afectând competitivitatea și finanțarea pe piața românească.
