Imagine reprezentativă
Încrederea macroeconomică a României a scăzut brusc în iunie, semnalând un risc crescut de recesiune, potrivit unui sondaj CFA. Analiza, realizată înainte de definitivarea bugetului, reflectă anticipatele unei mențineri a cotei standard de TVA.
„Posibilele efecte negative ale unei majorări fiscale se suprapun cu o rată a inflației în creștere provocată de taxe indirecte. Această combinație nefavorabilă rezultă din politicile fiscale pro-ciclice din ultimii ani”, a declarat președintele CFA.
Recesiunea economică se definește ca o scădere a Produsului Intern Brut (PIB) pentru cel puțin două trimestre consecutive. PIB-ul măsoară valoarea totală a bunurilor și serviciilor produse într-o țară, iar o scădere semnifică o contracție în activitatea economică.
Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociației CFA România a scăzut semnificativ în iunie, cu 14,9 puncte, până la 29,9 puncte. Această situație este rezultatul unei scăderi puternice la ambele componente ale indicatorului. Componenta de previziuni s-a diminuat cu 16 puncte, ajungând la 25, în timp ce indicatorul de condiții curente a descrescut cu 12,8 puncte, atingând 39,7 – un nivel asociat cu o posibilă recesiune.
Inflația anticipată pentru următorii 12 luni (iulie 2026) a crescut la 5,35%.
În privința cursului de schimb EUR/RON, majoritatea participanților (aproximativ 82%) prevăd o depreciere a leului în următoarele 12 luni. În schimb, nu există anticiparea unei aprecieri.
Valoarea medie anticipată pentru cursul EUR/RON în următoarele 6 luni este de 5,0961 lei/euro, și de 5,1453 lei/euro pentru următorii 12 luni.
Referitor la prețurile proprietăților rezidențiale în orașe, 52% dintre participanți anticipează o stagnare în următoarele 12 luni, în timp ce 35% prevăd o scădere. Și 65% dintre participanți consideră că prețurile actuale sunt supraevaluate, iar 35%, că sunt evaluate corect.
Deficitul bugetar prognozat pentru anul 2025 a scăzut ușor față de estimarea precedentă, ajungând la 7,5% din PIB, conform valorilor medii.
Prognozele de creștere economică pentru 2025 au înregistrat o ușoară scădere față de rezultatele anterioare, situându-se la o medie de 0,9%, cu voci în rândul participanților care prevăd o eventuală recesiune economică.
Datoria publică, exprimată ca procent din PIB, este anticipată să crească la 60% în următoarele 12 luni.
Sondajul a inclus o întrebare referitoare la posibila retrogradare a ratingului României la nivel „junk”.
Potrivit rezultatelor, 88% dintre participanți anticipează menținerea României în categoria de rating recomandată investițiilor în următoarele 12 luni, în creștere față de exercițiul anterior, în timp ce 11% prevăd o retrogradare în rating „junk”, într-o scădere semnificativă față de estimările precedente.
Statistic, atunci când perspectiva unui emitent este revizuită de la „neutru” la „negativ”, în aproximativ o treime din cazuri se înregistrează o retrogradare în ratingul de investiții în următoarele 12 luni. Cu cât ratingul inițial este mai slab (de exemplu, BBB-, BB+), cu atât riscul de retrogradare este mai accentuat după o perspectivă negativă.
