Şefii de stat şi de guvern ai ţărilor din „Formatul Bucureşti 9” – Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România şi Slovacia – şi ai ţărilor nordice – Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia şi Suedia – s-au întâlnit la Vilnius într-un moment crucial, înaintea summitului NATO de pe 24-26 iunie. Preşedintele României, Nicușor Dan, a efectuat prima sa vizită internațională în această calitate. Printre deciziile luate s-a numărat şi organizarea următorului summit B9 la Bucureşti.
„Summitul de la Haga trebuie să demonstreze continuitatea sprijinului şi angajamentului NATO faţă de Ucraina. Susţinem ferm deciziile şi angajamentele aliaţilor privind drumul ireversibil al Ucrainei către integrarea europeană şi atlantică deplină, inclusiv aderarea la NATO. Ucraina are dreptul să-şi stabilească propriile aranjamente de securitate şi să-şi decidă viitorul, fără interferenţe externe”, se arată într-un comunicat emis la finalul reuniunii de la Vilnius.
Documentul anunţă intensificarea eforturilor pentru a limita capacitatea Rusiei de a purta un război de agresiune împotriva Ucrainei, prin amplificarea presiunii asupra Moscovei, inclusiv prin sancţiuni UE, şi adoptarea de noi măsuri punitive.
„Activele Rusiei trebuie blocate până când aceasta va înceta războiul de agresiune împotriva Ucrainei şi va despăgubi pentru daunele produse”, a subliniat comunicatul, semnat de preşedintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, de preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, şi de preşedintele României, Nicușor Dan.
„Condamnăm orice formă de sprijin acordat agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei şi solicităm celor care o facilitează să înceteze. Belarus continuă să permită desfăşurarea războiului Rusiei, punând la dispoziţie teritoriul şi infrastructura sa. Republica Populară Democrată Coreeană (RPDC) şi Iranul alimentează agresiunea prin sprijin militar direct, iar Republica Populară Chineză rămâne un factor determinant de susţinere”, se mai precizează în comunicat.
Obiective privind cheltuielile militare
Comunicatul subliniază încă o dată importanţa legăturii transatlantice pentru apărarea colectivă NATO. Creşterea cheltuielilor pentru apărare a aliaţilor non-americani, precum şi prezenţa militară americană pe flancul estic al NATO şi angajamentele sale de descurajare rămân esenţiale pentru securitatea euro-atlantică.
„Ne îndreptăm spre atingerea unui nivel de cel puţin 5% din PIB dedicat apărării şi investiţiilor conexe pentru a face faţă ameninţărilor şi provocărilor de securitate. Apelăm la toţi aliaţii să investească urgent mai mult, atât individual cât şi colectiv, pentru a asigura planuri complete şi capacităţi credibile de pregătire, descurajare şi apărare. Ne angajăm să asigurăm forţele, capacităţile, resursele şi infrastructura necesare pentru planurile noastre, pentru o apărare colectivă de intensitate ridicată şi multidimensională.”
Documentul mai afirmă că întărirea pregătirii naţionale şi aliate pentru descurajare şi apărare necesită o abordare interinstituţională în toate domeniile, inclusiv consolidarea infrastructurii de transport, achiziţionarea de echipamente şi dezvoltarea infrastructurii relevante. Toate acestea trebuie să fie corespunzător finanţate.
Sprijin continuu pentru Republica Moldova
Ţările membre ale B9 condamnă „acţiunile intensificate şi profund confruntatorii ale Rusiei împotriva Europei”, precizând că „ameninţările şi acţiunile hibride ale Rusiei includ sabotajul, dezinformarea, atacurile cibernetice, instrumentalizarea migraţiei (în special la frontierele dintre Belarus şi NATO), manipularea informaţiei, interferenţa electorală, utilizarea ‘flotei fantomă‘ şi încălcări ale spaţiului aerian”.
„Rusia caută să destabilizeze securitatea noastră, să perturbe sprijinul pentru Ucraina şi să submineze societăţile noastre. Aceste eforturi maligne nu vor reuşi. Vom continua să ne coordonăm acţiunile şi comunicarea strategică, să intensificăm schimbul de informaţii, monitorizarea şi supravegherea pentru a anticipa, descuraja şi contracara mai eficient aceste activităţi destabilizatoare.”
Ţările susţin Republica Moldova în eforturile sale de a menţine stabilitatea şi de a avansa pe calea europeană, promiţând să consolideze sprijinul pentru Chişinău. „Vom continua să ne străduim pentru parteneriate mai strategice, mai coerente şi mai eficiente, în special cu Uniunea Europeană, cu partenerii din vecinătate şi din regiunea indo-pacifică.”
„Aşteptăm cu interes următoarea reuniune din România, în 2026”, se încheie comunicatul.
Lideri din 15 ţări la summitul B9
La summitul de la Vilnius au participat şefii de stat ai ţărilor B9, precum şi cei ai ţărilor nordice invitate. Ucraina a fost reprezentată de preşedintele Volodimir Zelenski. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a participat, de asemenea, la reuniune.
O conferinţă de presă comună este programată pentru ora 15.30, cu participarea liderilor din Lituania, NATO, Polonia, România, Danemarca şi Ucraina.
Summitul are loc în contextul celui de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din Polonia; Polonia a fost reprezentată de preşedintele Andrzej Duda. Nicușor Dan a fost prezent în Polonia săptămâna trecută şi a susţinut-o pe candidatul pro-european, primarul Varşoviei.
