Proiectul fiscal actualizat de Ministerul Finanțelor prevede o majorare a taxei suplimentare pentru instituțiile de credit de la 2% la 4% din cifra de afaceri, începând cu 1 iulie 2025, conform unei analize realizate de Anamaria Chiru, partener în domeniul fiscal la Dobrinescu Dobrev SCA.
„Instituțiile financiare aveau o cotă de 2% pentru următoarele șase luni și previzionau o reducere la 1% din 2026. Acum, sunt confruntate cu o taxă de 4%. Deși taxa se calculează cumulativ din începutul anului fiscal și se achită trimestrial, proiectul de lege stipulează că noua cotă de 4% se aplică exclusiv cifrei de afaceri din perioada 1 iulie 2025 – 31 decembrie 2025, fără efecte retroactive asupra primelor două trimestre”, explică Anamaria Chiru.
Ce implică aceasta?
Această modificare reprezintă o dublare a taxei pentru trimestrele trei și patru din 2025 și o abandonare a planului de relaxare fiscală pentru 2026, menționează specialistul.
„Pentru bănci, 2025 va fi un an cu performanțe diferite. Iar 2026 va fi caracterizat de o povară fiscală semnificativ mai mare decât anticipau”, adaugă Chiru.
Amintim că, în prezent, instituţiile de credit – persoane juridice române, precum şi filialele din România ale instituţiilor de credit – persoane juridice străine, plătesc, suplimentar impozitului pe profit, o taxă specifică de 2% aplicată cifrei de afaceri. Legislația actuală prevede o reducere a acestei cote la 1% din 1 ianuarie 2026. Această taxă suplimentară a fost introdusă prin Legea 296/2023.
Posibile efecte negative
Mărirea taxei a generat îngrijorări în rândul investitorilor, exprimate în rapoartele transmise companiilor, rapoarte consultate și de HotNews, unde se atrage atenția asupra impactului negativ pe care această decizie l-ar putea avea asupra guvernanților.
Mai exact, experții subliniază necesitatea evaluării impactului asupra profitabilității instituțiilor financiare, a rezilienței în fața șocurilor și a stabilității financiare, precum și a stimulării creditării și a economiei.
Utilizarea resurselor obținute din această taxă în scopuri ce nu au legătură cu stabilitatea financiară ar afecta negativ securitatea sistemului financiar, dacă nu sunt implementate măsuri compensatorii, adaugă rapoartele. Aceasta ar diminua oferta de creditare, mai ales în segmentele cu profitabilitate redusă sau risc crescut, și ar reduce capacitatea rezilienței băncilor în eventualitatea unei recesiuni economice.
Având în vedere rolul crucial al băncilor în finanțarea datoriei publice, o impozitare excesivă a profiturilor acestora ar putea genera o „buclă a amenințării”.
1) Guvernul impozitează profiturile băncilor pentru a obține venituri,
2) Băncile, confruntându-se cu marje mai mici și erodarea capitalului, reduc cererea de obligațiuni guvernamentale,
3) Randamentele obligațiunilor guvernamentale cresc → costurile de serviciu a datoriei publice cresc,
4) Guvernul se confruntă cu noi presiuni fiscale → poate impozita și mai mult băncile sau poate reduce creditul privat,
5) Balanturile băncilor se deteriorează din cauza pierderilor în evaluarea la piață a obligațiunilor guvernamentale. Această interacțiune amenință sustenabilitatea fiscală și stabilitatea financiară.
Modificarea fiscală ar putea genera dezechilibre în industria bancară și ar putea afecta transmiterea măsurilor monetare adoptate de BNR.
