În Argentina, politicile de austeritate au început mult înaintea României și au efecte sociale semnificative, deși au condus la o reducere rapidă a inflației. Pentru experți, rămâne o întrebare cum reușește Javier Milei să implementeze politici economice atât de stricte și să își mențină un sprijin bun în sondaje, afirmă Facundo Cruz, profesor de științe politice la Universitatea din Buenos Aires, într-un interviu.
- Situația Argentinei, fiind într-o conjunctură financiară mai dificilă decât România și cu politici mai drastice, reflectă, într-o oarecare măsură, situația din România, unde societatea se confruntă, de asemenea, cu o austeritate considerabilă, având drept obiectiv declarat reducerea deficitului bugetar și asigurarea stabilității financiare.
„Drujba lui Milei”
La peste un an și jumătate de la preluarea mandatului, guvernul lui Javier Milei se laudă, după ani de instabilitate financiară, cu o inflație redusă, un excedent bugetar și chiar o creștere economică – efecte ale reducerilor semnificative de cheltuieli impuse.
Campania sa electorală a fost marcată de imaginea sa apărând cu o drujbă în mână, simbol al reducerilor de costuri promise.
În paralel, o parte a populației se confruntă cu dificultăți în satisfacerea nevoilor de bază. Reducerea resurselor a afectat semnificativ sănătatea și educația, medici, pacienți, profesori și studenți protestând pentru a cere indexarea pensiilor la nivelul inflației.
Studiile evidențiază o inegalitate crescândă în timpul mandatului lui Milei. Cu toate acestea, amplele proteste sociale din 2024 par să și-a pierdut din intensitate și nu mai reprezintă o amenințare imediată pentru guvern.
Președintele continuă să se bucure de un nivel surprinzător de ridicat în sondajele de opinie și se anticipează o creștere a numărului de parlamentari ai partidului său la alegerile parțiale din octombrie, deși nu deține o majoritate.
„Este cel mai puțin reprezentat președinte din istoria recentă a democrației și continuă să aibă cote bune în sondaje, supraviețuind politic”, a declarat Facundo Cruz pentru HotNews.
Diviziune socială
Prioritatea inițială a planului lui Milei a fost controlul inflației. Cu o perioadă îndelungată de recesiune, prețurile din Argentina erau supuse unor ajustări frecvente, iar experții avertizau asupra riscului de hiperinflație.
Pentru a atinge acest obiectiv, guvernul a realizat reduceri importante de cheltuieli publice, a concediat peste 50.000 de angajați din sectorul public, a limitat investițiile publice, a blocat indexarea pensiilor și salariilor la nivelul inflației și a eliminat subvențiile pentru energie și transporturi.
După primul an și jumătate, rezultatele obținute sunt văzute ca un atu principal, fiind apreciate de susținători, economiști și politicieni din diverse țări, inclusiv din România.
Inflația lunară a scăzut de la 12,8% în noiembrie 2023 la 1,5% în mai 2024.
În mare parte din 2024, ajustările fiscale și monetare, precum și dereglementarea economică, au determinat o recesiune semnificativă. Prevederile pentru 2025 indică o perspectivă diferită. Datele oficiale arată trei trimestre consecutive de creștere a produsului intern brut (PIB), deși lentă.
Cu toate acestea, cifrele nu reflectă complet realitatea.
O minoritate privilegiată experimentează un nou „boom” similar anilor 1990, datorită unui peso puternic și unui dolar ieftin. Cafenelele și restaurantele din centrul Buenos Aires sunt pline, fără semne evidente de criză.
Pe de altă parte, clasa de mijloc și persoanele cu venituri mai mici își reduc constant cheltuielile pentru a-și acoperi nevoile de bază.
Un raport al firmei de consultanță Moiguer, citat de un cotidian spaniol, ilustrează această diviziune. Documentul arată că recuperarea economică nu ajunge la toată lumea, accentuând inegalitățile. Potrivit raportului, 50% dintre oameni au venituri insuficiente pentru cheltuieli, iar 30% trebuie să amâne sau să renunțe la cheltuielile neesențiale.
Datele recente evidențiază și o altă preocupare: creșterea șomajului formal la 7,9% în primul trimestru, cel mai mare nivel din trei ani. În iunie, principalele preocupări s-au mutat spre piața muncii, depășind inflația.
Cruz explică că modelul economic actual a concentrat resursele în sectoarele favorizate, menținând însă anumite programe sociale pentru cele mai vulnerabile clase.
„Aceasta nu înseamnă că sectoarele inferioare sunt mai bine. Dar guvernul încearcă să mențină situația socială și liniștea publică”, a declarat el.
Totodată, guvernul a încercat să compenseze creșterea serviciilor publice – incluzând costuri mai mari pentru electricitate, gaze, telefonie mobilă, internet și transporturi.
Toate aceste costuri au crescut semnificativ de la începutul mandatului lui Milei, afectând semnificativ puterea de cumpărare a multor argentinieni.
„În prezent, grupa socială cea mai afectată de criza economică este clasa de mijloc, mai ales clasa de mijloc inferioară”, a precizat Cruz.
„O problemă morală”
Pensionarii sunt printre cei mai afectați de reformele lui Milei, guvernul refuzând ferm indexarea pensiilor cu rata inflației.
Vârstnicii organizează proteste săptămânale în fața Congresului. Reacția autorităților a devenit mai fermă, cu intervenții mai stricte și arestări.
În martie 2025, la o astfel de manifestație, au fost arestate 120 de persoane, poliția intervenind cu gaze lacrimogene. Mai multe persoane, inclusiv un jurnalist, au fost rănite.
Există controverse dacă sacrificarea sectorului pensionarilor justifică stabilizarea economică.
„Este o problemă morală, dar dincolo de aspectul moral, nu are impactul practic de a schimba situația. Nu există actori politici sau sociali care să îl determine pe președinte să se răzgândească”, explică Facundo Cruz.
Guvernul a afirmat că o posibilă creștere a pensiilor va depinde de propunerile de finanțare din partea opoziției.
În august 2024, Congresul a aprobat o indexare a pensiilor, dar aceasta a fost blocată prin veto de Milei. În iulie 2025, Congresul a votat din nou pentru indexarea pensiilor, o mișcare fermă a opoziției. Această mișcare a generat o reacție dură din partea președintelui.
„Politica de austeritate este permanentă”, a declarat acesta.
Sănătatea sub asediu
Sectorul sănătății a fost puternic afectat. Guvernul a redus drastic bugetul sănătății cu 48% și a concediat peste 2.000 de angajați din Ministerul Sănătății.
Au fost desființate programe importante, precum și fonduri pentru imunizare, dificultățile în accesarea vaccinurilor agravată de epidemia de rujeolă.
Au fost reduse și fondurile pentru contracepția de urgență, iar distribuirea pilulelor avortante a fost oprită.
În plus, au fost eliminate controalele la prețurile medicamentelor, cu o creștere importantă a prețurilor. Guvernul a redus acoperirea medicală pentru pensionari.
Chiar și experții care recunosc nevoia de reforme în sistemul medical argentinian consideră reducerile excesive și rapide ca fiind devastatoare.
Disputele s-au concentrat, de asemenea, asupra Spitalului Garrahan, unde personalul a manifestat în repetate rânduri.
„Guvernul aplică aceeași politică ca și în cazul pensionarilor: crește salariile personalului medical sub rata inflației, iar resursele pentru investiții în spitale sunt reduse, ceea ce deteriorează calitatea îngrijirii”, a explicat Cruz.
Totul, în numele eficientizării costurilor
Guvernul a susținut austeritatea prin argumentul necesității de a controla cheltuielile sectorului public, perceput ca ineficient și supradimensionat.
„Societatea, cel puțin o parte din societate, este de acord cu reducerea cheltuielilor publice”, a menționat Cruz.
Cu toate acestea, criticile apar atunci când aceste argumente se aplică la domenii precum sănătate și educație.
Cruz a subliniat diviziunea socială apărută în urma acestor decizii.
Forța protestelor a scăzut
2024 a fost marcat de ample proteste. Grevele sindicalelor au perturbat transportul, producția și activitățile din diverse sectoare.
Studenții și alte categorii au organizat demonstrații. Cu toate acestea, activismul social pare să aibă intensitate redusă în ultima perioadă.
Cruc a observat o slăbire a mobilizării colective în ultimele luni.
În ciuda scăderii vizibilității protestelor de amploare, în fiecare miercuri există demonstrații în apărarea pensiilor.
Cum a supraviețuit Milei?
Cruz consideră că Milei a beneficiat de două factori cheie: controlul inflației și stabilitatea cursului de schimb peso-dolar, care contribuie la stabilirea sentimentului de siguranță financiară.
Un al doilea element este imaginea anti-Peronistă pe care o promovează, contrastând cu tradiția stângistă din Argentina, poziționându-l ca o soluție la problemele Peronismului.
Succesul în sondaje se fundamentează pe această imagine a liderului puternic, prezent ca antagonist al politicii dominante din Argentina.
Cu toate aceste elemente, aprobarea pentru președinte a rămas la un nivel considerabil.
(Informații citate din LatAm Pulse)
Alegeri la toamnă
Alegerile parțiale din octombrie vor oferi o imagine mai clară despre sprijinul pentru Milei, iar partidul său se străduiește să câștige mai mulți parlamentari, fără a obține majoritate.
Voturile Congresului au reprezentat o dezamăgire pentru Milei, ca urmare a nesupunerilor unor guvernatori ai provinciilor.
Sondajele sugerează o creștere a sprijinului parlamentar pentru Milei la alegerile apropiate, însă nu este anticipată majoritate.
Opoziția este divizată și fără o conducere semnificativă, oferindu-i lui Milei oportunități de a reuși în campania electorală din următoarea perioadă.
