Acordul Mercosur cu America de Sud este pentru prima dată în istorie susținut de Uniunea Europeană. A fost aprobat în cadrul votului preliminar al consiliului, COREPER, unde participă și miniștri de externe și economici din statele membre.
Până la votul în plenul Parlamentului European, programat între 19-22 ianuarie, presiunea exercitată de procesatori, industria alimentară și fermieri este ridicată pentru a susține votul negativ, conform europarlamentarilor noștri. Cei care favorizează acordul afirmă că se vor extinde exporturile de produse industriale, chiar dacă intră mai multe alimente din America de Sud în România.
Reprezentanții României în Parlamentul European afirmă că a fost o majoritate calificată, astfel încât votul țării noastre nu ar fi influențat decisiv aprobarea acordului, oricum. Cele 5 țări care au votat împotrivă sunt: Franța, Polonia, Austria, Irlanda și Ungaria.
Totuși, următorul vot în Parlamentul European poate aduce un rezultat contrar celui inițial. Pentru aprobarea acordului, este necesar consensul atât al Consiliului European, cât și al Parlamentului European.
Fermierii avertizează că piața românească și europeană va fi invadată de produse agricole din America de Sud, multe neconforme cu standardele europene și mult mai accesibile ca preț, ceea ce ar putea duce la falimentul producătorilor locali.
Produsele considerate cele mai vulnerabile în primăvara anului 2026 sunt:
1. Carnea de pasăre (pui)
România a făcut investiții majore în sectorul avicol, în timp ce Brazilia este principalul exportator mondial de carne de pasăre.
* Riscuri: Producătorii români se tem de un influx de piept de pui congelat care poate scădea prețurile interne.
* Protecție: Cota la nivel european este limitată la 1,3% din producția anuală, iar depășirile activează taxe vamale standard.
2. Carnea de vită
Deși România nu exportă în mare volumul de carne de vită, mici ferme și producători sunt vulnerabili la volumele mari de carne din Argentina și Uruguay.
* Riscuri: Carne din America de Sud, mai ieftină, rezultă din creșterea animalelor pe pășuni vaste, cu costuri de furajare reduse.
* Protecție: Importurile sunt limitate la 1,5% din producția UE, iar România a propus o „clauză oglindă” pentru interzicerea carnii provenite de la animale tratate cu hormoni, interziși în UE.
3. Mierea de albine
România, unul dintre cei mai mari producători de miere din UE, se confruntă cu o criză a prețurilor din cauza importurilor ieftine.
* Riscuri: Mierea din Argentina, extrem de competitivă ca preț, poate fi folosită în amestecuri, diminuând valoarea produsului românesc.
4. Cereale (mai ales porumb)
Brazilia și Argentina sunt lideri mondiali în producția de porumb.
* Riscuri: O creștere a ofertei de porumb sud-american pe piața europeană, unde există deja porumb românesc, ar putea influența negativ prețurile de pe bursă (MATIF), afectând veniturile fermierilor români.
5. Zahăr
Industria zahărului din România este fragilă, cu puține fabrici funcționale, precum Luduș sau Buzău.
* Riscuri: Brazilia, principalul producător mondial de zahăr din trestie, poate exercita presiuni asupra competitivității zahărului din sfeclă produs în România, odată cu eliminarea treptată a taxelor vamale.
Măsuri suplimentare solicitate de România: Licențe de import
Para monitorizarea acestor produse, ministrul agriculturii, Florin Barbu, a cerut dreptul de a implementa licențe de import, astfel încât să poată controla și limita influxul de astfel de alimente.
* Avantaje: Statul poate solicita importatorilor să declare volumele înainte de intrarea în țară. În cazul unor creșteri rapide ale stocurilor de carne sau zahăr, România poate activa „clauza de salvgardare” mai devreme, prevenind prăbușirea prețurilor la poarta fermei.
Mai mulți fermieri din Italia, Polonia, Franța și chiar România au inițiat proteste împotriva acestui acord. Fermierii francezi au blocat, recent, mai multe obiective din Paris pentru a protesta față de intenția Uniunii Europene de a semna Acordul Mercosur cu țările din America de Sud.
RECOMANDAREA AUTORULUI:
Contactarea Oanei Țoiu cu privire la acordul UE-Mercosur, ca urmare a criticilor privind impactul asupra agriculturii din România, subliniind riscurile generate de o diplomatie progresistă și utilizarea hashtagurilor în discuție.
